Comănescu - de 10 ani, singur în faţa instituţiilor surde ale statului!(2031)

Povestea scandaloasă a retrocedării prin fraudă a carierei Sibioara, caz relatat, pe larg şi în premieră, de ziarul nostru, i-a scos în stradă pe lucrătorii firmelor SOMACO CONSTRUCT SRL - COMPREST UTIL SRL. Protestul lor este îndreptăţit, fiind vorba de protejarea a peste 700 de locuri de muncă, acum, în pericol de a fi desfiinţate, ca efect direct al unor abuzuri incredibile. Atacul îndreptat împotriva omului de afaceri Grigore Comănescu, cel care are firmele menţionate mai sus, s-a extins pe mai multe planuri, în tentativa adversarilor săi de a-l bloca la mantinelă. Practic, asupra sa s-a năpustit o veritabilă coaliţie a răului, cu personaje care, la prima vedere, nu aveau nici o legătură una cu alta sau cu cariera Sibioara... Desigur, doar întâmplător, primarul Matei are şi dumnealui un “ meci” cu Grigore Comănescu, căruia, într-un alt caz scandalos, se străduieşte să-i bage frecvent beţe în roate! Nu trebu-ie să fii specialist în intrigi, precum avocatul Haşotti, ca să- ţi dai seama că, parafrazând un vechi proverb, ceva e putred în cazul carierei Sibioara. Cum vă explicaţi faptul că de 10 ani instituţiile statului îl ţin pe Grigore Comănescu în şah ! Cei implicaţi, de cealaltă parte a baricadei, în scandalul retrocedărilor au sperat că Grigore Comănescu o să abandoneze. Au tras degeaba de timp ! De altfel, de la început, totul a demarat sub masca perfidă a justiţiarilor care, chipurile, apărau dreptul de proprietate.…Iată, pe scurt, filmul acţiunii. 20 septembrie 2005. Septuagenarele Elena Mitrofan, din Mihail Kogălniceanu, şi Margareta Muscalu, din Constanţa, depun la Primăria Lumina o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unui teren extravilan de 20 de hectare, care ar fi aparţinut, înainte de naţionalizare, bunicului lor. 14 noiembrie 2005. Elena Mitrofan notifică Primăria Lumina. Demersul său are ca principal scop restituirea în natură a terenului, în suprafaţă de 20 hectare, de la Sibioara,. pe care se găseşte cariera de piatră granit. Petenta i-a reproşat primarului de la Lumina că ar fi vândut terenul firmei SOMACO...În realitate, în anul 2003, între părţi, s-a încheiat contractul de asociere nr. 2422, care îl înlocuia pe cel vechi. SOMACO deţine Licenţa de exploatare nr. 2454 din 24.05.2001, pe un perimetru de 27,8 ha. Anul 2005. COMPREST UTIL SRL, cu Grigore Comănescu la timonă, cumpără, cu patru milioane de euro, părţile sociale de la SOMACO. La acea dată, actele de exploatare a carierei, acordurile miniere şi licenţele erau valabile, iar redevenţele erau achitate la zi. Experţii i-au garantat omului de afaceri constănţean că investiţia este sigură din toate punctele de vedere. 25 noiembrie 2005. Comisia Locală de Fond Funciar Lumina solicită moştenitorilor actele doveditoare ulterioare anului 1945, de la Arhivele Statului, în privinţa unei presupuse naţionalizări...17 mai 2006. Sunt respinse demersurile moştenitorilor. 5 iunie 2006. Elena Mitrofan apelează, deşi meciul era ca şi pierdut, la serviciile avocatu-lui Ionel Haşotti. 6 iunie 2006. Haşotti depune o contestaţie la Prefectura Constanţa. Surprinzător, deşi termenul era depăşit, după cum Comănescu a şi demonstrat, contestaţia a fost acceptată. Acesta a fost momentul decisiv care a schimbat mersul anchetei, reluată din punctul zero, cu alţi martori şi cu altă partitură. Chiar dacă, într-un final, Comisia Judeţeană a respins, prin Hotărârea nr. 420 din 1 septembrie 2006, demersurile celor reprezentaţi de Haşotti ! Reluarea procedurilor a reprezentat o adevărată mană cerească pentru moştenitori. Prin ce vrăjitorie a apărut notificarea din 1947, care atestă ca fiind reale situaţii care încetaseră să existe încă din anul 1947 ! Decedat în 1942, Nicolae Tudorancea, presupusul bunic bogat, rămâne un personaj misterios. Realitatea pare a fi cu totul alta, dacă e să luăm în calcul documentele existente la Arhiva Naţională, care îi contrazic pe cei care susţin că i-ar fi fost luat terenul de către comunişti. Se pare că, în 1942, Tudorancea nu mai era în viaţă ! În 1946, doi dintre fiii săi figurau în topul sărăciei. Cât priveşte existenţa unor mari proprietăţi funciare în contul unor presupuşi moşteni-tori, deocamdată, sunt simple vorbe. Chiar dacă sunt folosite ca argumente străvezii în tentativa de a pune mâna pe cariera Sibioara. După revoluţie, goana după retrocedări a urmaşilor lui Tudorancea a căpătat dimensiuni drama-tice. În acest context, avocatul Haşotti a făcut pe dracu în patru să câştige tot ceea ce, la un moment dat, era ca şi pierdut ! Şi un ultim amendament. La Sibioara, a funcţionat o carieră, dar aceasta îi aparţinea antreprenorului Nicolae Moldoveanu, fiind situată pe un alt amplasament.