Nume
Email
Categoria din care vrei sa primesti
opinii
Întrebare de bun simţ: „Ei pentru asta au murit?”

Întrebare de bun simţ: „Ei pentru asta au murit?”(647)

După douăzeci şi şase de ani, mai mult decât apatice, între petreceri de sfârşit de an pe la firme şi inaugurarea pomilor electorali de Crăciun, autorităţile centrale sau locale merg agale să mai depună şi câte o coroană de flori pe la vre-o cruce sau placă de marmură care amintesc de Eroii din 1989. Johannnis nici măcar nu s-a mai deranjat anul ăsta. A trimis doar o coroană la monumentul din Piaţa Revoluţiei. Era probabil ocupat cu făcutul bagajelor pentru Florida.

Cinstirea eroilor Revoluţiei Române nu mai aduce voturi, aşa că nu mai este de importanţă. Datul cu capul de crucea sau placa de marmură, depănatul, cu figura plină de falsă pioşenie, a amintirilor cu apropiaţii sau rudele celor decedaţi, aşezatul în genunchi pentru a fi stropiţi cu aghiasmă de soboarele de preoţi care dădeau şi ele altădată năvală la comemorări, nu mai sunt de actualitate. Electoratul nu mai este sensibil la ele.

Doar membrii asociaţiilor de revoluţionari se mai strâng pe 20, pe 21 sau 22 decembrie şi mai depun sincer câte o jerbă. Sunt bătrâni şi par prăfuiţi şi desueţi, aşa cum bătrâne şi desuete devin amintirile despre cei care au murit pentru libertate.
Acum, sincer, nici nu putem să le cerem politicienilor mai mult. Meseria lor este să prostească lumea ca să-i aleagă. Şi mijloacele de prosteală şi le aleg în funcţie de gusturile de la acel moment ale electoratului. Nici tinerilor nu le putem cere să nu-i uite pe Eroi. Pentru că nu sunt în stare să înţeleagă excepţionalul lor sacrificiu. Nu pot pricepe ce înseamnă să nu fie lapte, pâine, carne sau brânză în magazine, să stai o noapte întreagă la coadă la ulei, să se stingă lumina când îţi este lumea mai dragă sau să nu ai nici un fel de perspectivă, nici un fel de viitor. Li s-a băgat în cap că nu era chiar aşa de rău. Nu se găsea nimic, dar toată lumea se descurca. Fără să li se spună cât de greu le-a fost părinţilor lor „să se descurce” ca să-i crească.

Să nu fim însă prea aspri. Poate că depunerea de coroane şi îngenunchierea teatrală, au devenit cu adevărat desuete şi nu mai sunt practicate pentru că într-adevăr, ar părea acum ridicole.

Poate că a venit vremea să cinstim într-un cu totul alt fel memoria Eroilor Revoluţiei. Şi cred că nu este deloc greu să se facă acest lucru. Nu trebuie decât un simplu apel la bun simţ. La o întrebare de bun simţ, mai exact. Atunci când se întâmplă ceva semnificativ în societatea noastră, să ne gândim o clipă şi la Eroii care au murit în decembrie 1989 şi să ne întrebăm: „Oare ei pentru asta au murit”? Şi să acţionăm în continuare conform răspunsului pe care singuri ni-l dăm.

Să fi murit ei oare, bunăoară, pentru ca Petre Roman să declare industria românească un morman de fiare vechi şi din tăierea şi exportarea lor să se îmbogăţească tot felul de venetici? Să fi murit pentru ca Iliescu să aducă minerii, să-i ciomăgească în stradă pe cei care nu erau de acord cu el? Să fi murit pentru ca Adrian Năstase să-i dea gratis lui Dinu Patriciu „Rompetrol”-ul? Să fi murit pentru ca Udrea, Cocoş, prinţul de rahat Paul şi gaşca lor să se scalde în banii publici? Hrebeciuc să joace table cu Videanu la Monte Carlo? Să fi murit pentru ca Radu Vasile şi haita de ţărănişti şi liberali să fure „Romtelecom”? Şi exemplele pot continua. Le găsim în fiecare localitate din România, indiferent de mărimea ei. 

Mă gândesc că nu ar fi rău dacă ar exista măcar un, hai să-i spun, auto-bun simţ. Adică, viitorul demnitar, să se uite în urmă înainte de a ocupa scaunul şi să vadă cine a ocupat înaintea lui acea demnitate. Poţi tu, Corlăţeanu, poţi tu, Cioroianu, să te caţeri pe scaunul de ministru de externe, fără să te gândeşti că a fost ocupat de Titulescu? Poţi tu, Vanghelie analfabet, să te sui pe scaunul de primar, când el a fost ocupat de Delavrancea? Uite că poţi, pentru că nesimţirea este mare.

Să ne gândim la Eroii Revoluţiei. Nu numai de 20, 21 sau 22 decembrie. Să ne gândim mereu cu bun simţ şi să-i luăm drept reper. Iar când se întâmplă ceva important în societate, să ne gânduim o clipă: „Ei pentru asta au murit”?
 

Adauga un comentariu

Aboneaza-ma la comentarii

Editorial

ORATORII ALEGĂTORULUI NECUNOSCUT
scris de Lucian Cristea
Marile cuvântătoare se află în PSD Constanța. Există chiar o modalitate de adresare caracteristică lor. Citez: “Are cuvântul (...)
citeste mai mult

Cele mai recente comentarii