Nume
Email
Categoria din care vrei sa primesti
dosarele timpul
DACIAN CIOLOŞ VERSUS MAFIA PORTULUI CONSTANŢA

DACIAN CIOLOŞ VERSUS MAFIA PORTULUI CONSTANŢA(1564)

 Bătălia pentru mina de aur care este Portul Constanţa a devenit cruntă. Se aruncă în confruntare toate atuurile, pentru că la mijloc sunt mulţi, foarte mulţi bani. Majoritatea, necontabilizaţi.

Agitaţia pornită vineri de declaraţia premierului Dacian Cioloş, cum că în Portul Constanţa sunt o serie întreagă de lucuri neclare şi va dispune un control ca să se lămurească, s-a amplificat ieri. Dacă vineri, mahării din port au scuipat în sân să le sară de sperietură şi au plecat destul de liniştiţi în week-end („Lasă, am mai văzut noi zmei dintr-ăştia, s-au balauroşit un pic şi le-a trecut, doborâţi de bani şi de interesele celor care i-au pus în funcţii”), ieri au înţeles că s-ar putea să nu mai fie de glumă. Un fapt petrecut la Bucureşti, în Parlament, i-a pus pe gânduri.

Dacian Cioloş, cel scos din pălărie prim-ministru de către Johannis, ce părea la fel de molâu, le-a dat un cap direct în gură liberalilor, de nu s-au văzut. Convinşi că premierul nu este decât o anexă a partidului lor, i-au cerut ferm, ameninţându-l chiar, să dea o ordonanţă prin care să se statueze alegerile locale în două tururi de scrutin. Iar Cioloş, în loc să se conformeze, le-a dat cu flit. De aici, îngrijorarea. Dacă premierul, dă din nou cu flit? Dacă se ţine de cuvânt şi face control? Şi dacă, şi mai rău, ia şi măsuri?


NENOROCIRILE DIN PORT SUNT CUNOSCUTE DEMULT LA NIVELUL CEL MAI ÎNALT

Cum spuneam, controale au mai fost. Deficienţe constatate, duium. Măsuri însă, ioc. Să pomenim aici doar un raport al Comisiei de Transporturi şi Infrastructură din cadrul Camerei Deputaţilor. Un document public, în care se spune:
„Activitatea de contractare este discriminatorie, în sensul în care, fără temei juridic, se încheie contracte atât pe perioade de 5 ani, cât şi pe perioade de 40 de ani, fapt ce generează atât pierderi companiei, cât şi o deficitară administrare a patrimoniului”.
Şi ca să se vadă cu acestea nu sunt vorbe în vânt, se dă şi un exemplu:
„Anumite contracte generează pierderi imense CNAPM SA Constanţa, spre exemplu contractul încheiat cu S.C. Marina Services”.
Despre modul cum au fost obţinute aceste spaţii, acelaşi raport consemnează:
„Printr-o procedură de aşa-zisă licitaţie deschisă doar pentru alte elemente de suprastructură (platforme, magazii şi alte clădiri aparţinând CNAPM SA Constanţa), suprafaţa de teren pe care se aflau elementele de suprastructură, unde operatorul este proprietar, s-a atribuit direct sub denumirea de utilizare a domeniului public”.
Să desluşim puţin şmecheria, deloc complicată altminteri. O mânărie simplă, consemnată în cuvinte pompoase în raport. În fapt, operatorii portuari tradiţionali, respectiv vechile societăţi comerciale de stat, care au activat în portul Constanţa şi care deţineau elemente de infrastructură (platforme portuare) şi suprastructură (depozite, clădiri etc.), s-au privatizat. De cele mai multe ori cumpărate pe nimic sau pe sume derizorii. Noii proprietari însă, au devenit iniţial stăpâni doar pe clădiri. Aveau însă nevoie şi de terenuri, pe care dacă le-ar fi cumpărat, ar fi trebuit să dea bani pe ele. Aşa că s-a recurs la o a doua şmecherie. Au căpătat suprafeţe de teren de la CNAPM SA Constanţa, în virtutea faptului că deţin aceste proprietăţi. Adică, ai casă pe care ai luat-o de la mine, sunt generos şi-ţi mai dau şi o curte aferentă.

Şi pentru ca masa să fie bogată, ce să vezi, aceste probleme privind închirierea terenurilor portuare aferente danelor de operare sunt, în principal, în zona portului vechi Constanţa, adică fix acolo unde există şi toate facilităţile şi infrastructura, precum şi condiţii de operare optime.
Cine nu ne crede, să consulte prevederile OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii dar şi Raportul Curţii de Conturi a României nr.7879/03.03.2014.
Înainte de a adormi la loc în scaunele lor de parlamentari, deputaţii concluzionează la finalul raportului din care am citat:
„Deşi toate rapoartele corpului de control confirmă aceste aspecte, Ministerul Transporturilor nu a adoptat nicio măsură”.
Somn uşor. V-aţi făcut datoria faţă de patrie.
Să mai adăugăm noi ceva la acest raport, care, ca orice document oficial, nu este complet.
Conform ultimului Raport al Administratorilor pe anul 2014, din 1716 ha de teren uscat în toate porturile (Constanţa, Midia şi Mangalia) doar 590 ha sunt închiriate. Mai sunt 605 ha utilizate pentru drumuri, reţele de transport şi utilităţi. Dacă adunăm 590 cu 605, suprafaţa de uscat folosită acum şi scădem din 1716 ha, întreaga suprafaţă de uscat a porturilor, ne mai rămân peste 500 de hectare (521 mai exact) despre a căror soartă nu se ştie nimic. Sau se ştie, dar nu se consemnează.

STRUCTURAREA MAFIEI

Mafia din Portul Constanţa are două paliere. Unul de bază, osificat de mai bine de 20 de ani, care a străbătut vremurile şi schimbările politice, fără să se clintească. La acest nivel, practic nimeni nu mai are acces. Vă reamintim doar episodul cu Radu Mazăre care i-a cerut lui Victor Ponta să strice rânduiala stabilită de Mafia portului şi nu a avut deloc succes. Dimpotrivă, în ciuda ameninţărilor lui Mazăre, cum că va avea soarta lui Geoană, Ponta a refuzat să emită actul normativ care l-ar fi făcut pe Mazăre proprietar peste 33 la sută din Port. Pe lângă această Mafie bine aşezată, mai există şi infractorii de mâna a doua. Vârful icebergului: traficanţi, evazionişti, vameşi, poliţişti. Aceştia fură cu acordul Mafiei grele, care are nevoie de ei, pentru că din când în când aceştia sunt sacrificaţi, scuturaţi sau săltaţi de organele de anchetă, pentru a prosti opinia publică care să creadă că în Port există, totuşi, lege şi ordine.

PLEVUŞCA MĂNÂNCĂ ŞI EA

Vă mai amintiţi de spectacolul de sunet şi lumină de acum câţiva ani, în care au fost luate la puricat vămile? În afară de momentele spectaculoase, cu elicoptere care cărau vameşii din celălalt colţ al ţării pentru a fi audiaţi la Bucureşti, sau momente vesele, cum ar fi spre exemplu descoperirea unor sume importante de bani prin cuştile câinilor, dar şi cu scene fierbinţi, pentru că nu există film de succes fără o mozoleală ( camerele de înregistrare montate pe şest de către DNA au suprins inclusiv scene de tăvăleală prin birouri, că, na, ce să faci, ca vameş, în timpul serviciului de noapte? Pui bani în cuşca câinelui şi-ţi călăreşti colegele în călduri) tot acest entuziasm, toată această vijelie a Legii, s-a oprit brusc la malul mării. A fost controlată inclusiv vama în care Vasile Blaga a fost şef. Dar cea din Portul Constanţa, deloc. S-o fi terminat combustibilul la elicoptere sau se terminaseră bateriile la camerele de supraveghere.

Ei, dacă scenaristul acelui film a omis să treacă şi Vama Port Constanţa, să o facem noi.
Mafia vămii din Port este un pui al marii Mafii. Un fel de copil, îngăduit de părinţi să stea şi el la masa mare, cu condiţia să se poarte şi să mănânce frumos, dar să şi plece la culcare când oamenii mari încep să discute probleme serioase. Cum ar fi cele de bani.

După modelul părinţilor, şi măfiuţa vămilor este foarte bine structurată pe mai multe paliere, fiecare cu sarcinile lui precise.
Primul palier este cel al protecţiei. Nu există mafie care să nu penetreze structurile de putere, care să o protejeze. Nici Mafia vămii portului Constanţa nu face excepţie. Aici îl găsim pe senatorul PDL Mircea Banias şi pe Laurenţiu Mironescu fostul secretar general al Ministerului de Interne. Ei trebuiau să îi ferească pe vameşi de controale sau să le semnaleze, în caz că era cineva mai entuziast şi pornea vre-o verificare.

Cel de-al doilea palier era cel de coordonare. Aici îi găsim printre alţii pe Eugen Bogatu - fost director al Direcţiei Domenii Portuare din Administraţia Portuară Constanţa şi pe Alin Pilcă - administrator al S.C. „Container Clearance Services S.R.L. Constanţa”. 

Urmează cel de-al treilea palier, acela de execuţie şi coordonare. De aici încep peştii mărunţei. Să dăm şi câteva exemple: Liviu Durbac, fost şef interimar la Vama Constanţa Sud Agigea şi apoi şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii Bucureşti, Claudiu Olteanu, adjunct al Şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, Costel Liviu Bratu, adjunct al Şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, Marius Scrioşteanu - şeful Biroului Vamal Slobozia. Aceştia îi preluau pe cei care voiau să tranziteze mărfuri prin Port şi stabileau cu ei metodele pentru a evita controalele şi plata taxelor, precum şi firmele de transport dedicate pentru a le căra marfa. 

Restul de trei paliere sunt neinteresante, formate din executanţi. Caracudă. Adică simpli lucrători vamali sau patroni de firme care realizau proceduri de intermediere vamală ori transport de mărfuri şi care, pentru a primi clienţi, dădeau şpaga eşaloanelor superioare.
De ce oare aici, iureşul filmului de aventuri distractive: „Control în vămi”, nu a mai ajuns?

A DOUA PLEVUŞCĂ: MAFIA FIERULUI VECHI ŞI A MILIŢIENILOR DE PORT

Nu trebuie să fii foarte în vârstă, ca să-ţi aminteşti de celebra butadă a lui Petre Roman, pe vremea când era prim-ministru: „Industria românească este un morman de fiare vechi”. Acum, fiare vechi, fiare vechi, dar şi ele pot fi aducătoare de profituri. Pe unde să plece din ţară fierul vechi rezultat de la distrugerea fabricilor româneşti? Prin Portul Constanţa, evident. Aşa s-a născut şi Mafia fierului vechi. Impropriu o numim totuşi Mafie. O astfel de organizaţie are metode sofisticate de a fura şi o anumită onoare şi disciplină. Mafia fierului vechi de la Constanţa, veţi vedea, era de fapt alcătuită din nişte coteţari, nişte ciorditori de duzină.

Capul mânăriilor era miliţianul-şef din Port, pe numele său Claudiu Bucur. Priviţi la ce l-a dus mintea de miliţian. Metodele de a fura erau două, una mai năstruşnică decât cealaltă. 

Prima. Tir-urile care transportau fierul, de regulă închiriate, erau umplute de fapt cu pământ. Deasupra se punea şi un stat subţire de fier vechi. Cam cum văzuse miliţainul prin filme că se transportă drogurile. Puse în lăzi care aveau deasupra tot felul de mărfuri. Maşinile măsluite erau cântărite la Poarta 6. Apoi se duceau la Dana 4, la descărcare. Pontatorul confirma transportul în foaia de descărcare, după care TIR-ul lăsa spoiala de fier vchi pe care o avea şi apoi pleca, plin de pământ, pământ pe care îl descărca sub podul de la Poarta 6.

A doua operatiune aduce şi ea, tot cu filmele poliţiste. Presupune falsificarea numerelor de inmatriculare ale TIR-urilor, aşa cum miliţianul a văzut în peliculele de acţiune cu spartul băncilor.
Mişcarea TIR-urilor era destul de ingenioasă. Un camion era încărcat cu fier vechi obişnuit. Acesta cântărea cam 20-25 de tone. Un al doilea TIR, care semăna perfect cu primul, era încărcat cu table de fier vechi, mult mai uşoare. Cântărea cam 8-9 tone. TIR-ul mai greu, cântărit la Poarta 6, pleacă să descarce la Dana 4. Pe drum însă se poticneşte şi opreşte în dreptul Coremar. Aici se întâlneşte cu cel de-al doilea TIR, identic cu primul, care transportă tablă. Şoferii schimbă numerele între ele, astfel încât camionul uşor devine cel greu şi invers. Apoi se descarcă marfa uşoară, în locul celei grele, se schimbă din nou numerele şi se încasează banii pe cele 8-9 tone de tablă cât pentru 20-25 de tone de fier vechi. Deci, la fiecare transport, se câştiga contravaloarea a aproximativ 15 tone de fier vechi. Numerele de inmatriculare folosite pentru această mânărie sunt CT-23-MTN, B-51-UKC, B-51-UKB.

PLEVUŞCA MAFIEI CEREALELOR

Ia ascultaţi aici: El Khalil Jihad, Youssef Laoun, Jabre Nassif, El Khalil Raji, Khalil Ibrahim, Saad Iskandar, Abboud Samir. Nu, nu este apelul de seară la una dintre taberele de pregătire ale ISIS şi nici un tabel cu migranţi. Sunt oameni de afaceri arabi de la noi din ţară. Mai precis, sunt dintre arabii care au venit în România cu câte o mie de dolari în buzunar şi acum sunt milionari, fără să fi produs un capăt de aţă măcar sau un cui.

La lista asta, mai trebuie să adăugăm: Morgan Jacqueline Audrey Margaret, Daniel Răduţă, Marian Frangu, Natalia Bălaşa, Carmen Diţă, Răzvan Laurenţiu Stoica, Marin Marioru, Mario Cobala. Şi, nu în ultimul rând, Cătălin Trandafir şi Liviu Ghebaur. Ei fac parte, alături de alţii, din mafia grâului. Şi metoda lor de fraudare este simplă. Aduc grâu din Turcia sau Liban, pe care declară că l-au achiziţionat din România. După care îl vând la export şi revendică rambursarea TVA. Cu ei sunt complici o serie de societăţi multinaţionale care au sedii în Portul Constanţa, dar şi bănci care lucrază cu sume mari de bani gheaţă, fără să te întrebe de unde îi ai.

GREII PORTULUI

Dacă am terminat cu plevuşca, să trecem acum la greii portului. Cei care au intrat în panică după anunţul făcut de Cioloş, cu controlul care să lămurească lucrurile care îi sunt neclare. Aceştia stăpânesc portul de ani de zile. Aceştia dictează numirile în funcţiile de conducere din Port şi finanţează campaniile electorale ale celor care candidează în colegiile din Constanţa. Aceştia sunt proprietarii pe care, o eventuală dezvoltare a portului i-ar deranja cumplit, pentru că asta ar însemna apariţia concurenţei, spargerea monopulului, împuţinarea banilor. Aşa se explică şi subţirimea, prostia pe alocuri a documentului care este gata să provoace revolta din Port: controversatul master-plan. Pe mulţi dintre membrii acestei structuri osificate, pe care nimeni până acum nu a reuşit să o clatine, îi întâlnim în „Top 300” cu averi de zeci sau chiar sute de milioane de euro. „Corona Shipping” a lui Gheorghe Verioti, „Cosena” a lui Adolf Bâclea, „Samara Shipping” a lui Stere Samara, „Histria Shipping”, a lui Gheorghe Bosânceanu (cel care a cumpărat şi Şantierul Naval Constanţa cu preţul unei vile mai răsărite de pe Lacul Snagov, adică 2 milioane de euro) „Grup Servicii Petroliere” a lui Gabriel Comănescu sunt parte din firmele importante ale Mafiei grele a Portului Constanţa. Firmele lor, în afară de spaţii în port, pe care le-au obţinut aşa cum am arătat şi unde desfăşoară activităţi comerciale, au şi nave pe care le exploatează. De unde aceste nave? Că nimeni nu a cumpărat de la nici un şantier naval nimic. Răspunsul ni-l dă DNA-ul:

„Procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie au finalizat urmărirea penală şi au dispus trimiterea în judecată a 80 de inculpaţi, acuzaţi de prejudicierea statului român cu peste 11.000 de miliarde lei, ca urmare a înstrăinării unui număr de 16 nave aparţinând flotei maritime româneşti.
Dosarul a avut ca obiect stabilirea modului în care flota românească a pierdut o serie de nave maritime - mineralier de mare capacitate, ca rezultat al infracţiunilor săvârşite de cei care au iniţiat şi derulat în mod fraudulos asocierea CNM Petromin SA Constanţa cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo din Norvegia, în perioada aprilie 1991 – august 2000.
Urmărirea penală în dosarul cauzei s-a efectuat de o echipă complexă alcătuită din procurori, ofiţeri de poliţie judiciară şi specialişti şi a vizat 136 de inculpaţi, învinuiţi şi făptuitori, identificaţi până în prezent.
Din probele administrate în cauză rezultă:
Cei 80 de inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu în formă calificată, fals intelectual, uz de fals, bancrută frauduloasă, spălare de bani, diminuarea nejustificată a valorii de vânzare a unor active din capitalul de stat (fapte prevăzute expres in Legea 78/2000), înşelăciune, şi delapidare. Pentru un număr de 51 de persoane s-a dispus disjungerea cercetărilor.
Din materialul probator, inclusiv rapoartele Curţii de Conturi, constatările financiare ale organelor Ministerului Finanţelor, rapoartele specialiştilor şi expertizele tehnice judiciare, s-a stabilit un prejudiciu total de 324.514.683,80 USD, echivalent a 11.027.008.955.524 lei, ca rezultat al infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată. Anchetatorii au solicitat instanţei ca recuperarea pagubelor, de la inculpaţi să se facă în solidar, individualizându-se totodată cuantumul acestora pe fiecare în parte.
Între inculpaţii trimişi în judecată, sub aspectul săvârşirii unor fapte penale în legătură directă cu modul defectuos în care şi-au exercitat, cu ştiinţă, atribuţiile de serviciu sunt foştii miniştri ai Transporturilor Băsescu Traian, Teodoru Paul şi Novac Aurel, fostul preşedinte al Fondului Proprietăţii de Stat, Radu Ovidiu Sârbu (cu rang de ministru), foştii secretari de stat Marinescu Călin Dragomir, Marinescu Gheorghe Adrian şi Oancea Viorel, directori generali, înalţi funcţionari de stat, membri ai Consiliului de Administraţie şi ai Comitetului director, conducători ai altor instituţii şi structuri care au activat în Adunarea Generală a Acţionarilor de la CNM Petromin SA Constanţa. Aceştia, împreună cu persoanele cu funcţii de conducere şi decizie din structurile Companiei - majoritatea şi în calitate de reprezentanţi ai acestui acţionar şi, implicit, ai statului român, în societăţi constituite ca offshore în Bahamas şi Liberia, pe seama societăţilor proprietare de unică navă cu denumirea fiecăreia dintre cele 16 nave mineralier – au cauzat prejudiciul de peste unsprezece mii miliarde lei, prin vânzarea ilegală a navelor în străinătate, precum şi prin înregistrarea unor mari pierderi financiare în derularea activităţii societăţilor pe care le reprezentau.
Pierderile au fost cauzate, la rândul lor, prin cedarea în totalitate a managementului navelor şi exploatării comerciale a acestora, dar şi a gestionării unor mari credite externe – practic a întregii afaceri – firmei private Torvald Klaveness Group, Oslo, asociatul extern al CNM Petromin SA.

Aşa am rămas fără flotă. Aşa au rămas fără pâine sute de marinari. Aşa s-a constituit Mafia grea a Portului Constanţa.

Aşa să ne ajute Dumnezeu, să scăpăm de ea!
 

Adauga un comentariu

Aboneaza-ma la comentarii

Editorial

UN PREȘEDINTE PENTRU ROMÂNIA. ALTCEVA DECÂT UN NAVIGATOR CU BUF ȘI UN MEDITATOR CU MULTE CASE...
scris de Lucian Cristea
Am publicat, zilele trecute, la această rubrică, un material despre activitatea lui Mihai Daraban, investit, de curând, în funcția de (...)
citeste mai mult

Cele mai recente comentarii

  • SEMNIFICAŢIA UNEI SĂRBĂTORI MULT TIMP UITATE: ROMÂNIA – MAMĂ A EMBRIONULUI UNIUNII EUROPENE!
  • CUM I-AM BĂUT VINUL LUI NICHITA STĂNESCU
  • Cetățeanul JEAN CONSTANTIN – la mâna FĂCĂTORILOR DE DEMNITATE
  • TRAVIATA, CU DECEBAL FĂGĂDĂU ÎN ROLUL PRINCIPAL
  • Credit digital de nevoi personale, obținut în 15 minute!