Nume
Email
Categoria din care vrei sa primesti
opinii
RIO DEL PRAFAO ŞI CACAU

RIO DEL PRAFAO ŞI CACAU(1394)

 Ne-am făcudu di cacau. Prafao s-a aleşu di totu. Di medaliao şi palmaresao.

 „Important e să participi” a spus baronul Pierre de Cubertin. Dar asta a fost demult, când s-a reluat, în variantă modernă, tradiţia Jocurilor Olimpice. Îndemnul acesta devenit deviză l-a respectat întocmai la Rio Lotul Olimpic Român. De participat, am participat, de ce să zic.

 Am participat scăpând însă la repezeală din vedere deviza Jocurilor Olimpice: „Citius, Altius, Fortius”, care înseamnă: „mai repede, mai înalt, mai puternic”. Aşa că pentru a înţelege pe de-a-ntregul ce-a fost cu noi prin Brazilia, ar trebui să completăm îndemnul bătrânului Pierre: „Important este să participi şi să nu te faci de căcat”. Să participi, dar să-ţi depăşeşti performanţele anterioare, să alergi mai repede, să sari mai sus, să fii mai puternic.

Păcat că s-a terminat prea repede competiţia şi nu ne-am dozat efortul cum trebuie. Am câştigat medalii la un interval de 6-7 zile. Ce bine ar fi fost dacă Olimpiada mai ţinea câteva săptămâni, ca să nu zic câteva luni. Era chiar de două ori bine. O dată pentru că, respectând frecvenţa, mai luam şi noi ceva medalii, şi a doua oară, pentru oficiali, care au trăit în condiţii de paradis, unii cu familii cu tot, în timp ce sportivii nu puteau dormi pe spate cu gura dechisă că se trezeau cu moloz în gât, căzut de pe tavanul camerelor în care au fost nevoiţi să stea.

Aşa însă, după două săptămâni, am rămas numai cu cinci medalii amărâte, dintre care doar una singură de aur. Adică mai puţin decât aducea o singură gimnastă la alte Olimpiade.

În urmă cu şase ani, la Campionatele mondiale de la Tokio din 2010, judoka Alina Dumitru pierdea medalia de aur, pentru că i-a venit ciclul fix în ziua semifinalei.

Acum, la Rio, în 2016, judecând după performanţe, se pare că la tot lotul nostru olipic i-a venit ciclul, indiferent că erau sportivi, sportive, antrenori sau oficiali. Mai nasol a fost că i-a şi ţinut mult. Cam două săptămâni, adică atât cât au ţinut întrecerile. Cu echipamentul ăla care se destrăma pe ei, mă mir că nu a remarcat nimeni asta. Altfel nu-mi explic cum de cei mai mulţi dintre sportivi, nu au reuşit nici măcar să-şi egaleze performanţele anterioare, necum să şi le depăşească, în cea mai importantă competiţie sportivă a mapamondului.

Cu toată amărăciunea, se cuvine să-i pomenim pe medaliaţi: aur - echipa feminină de spadă, argint – echipa de dublu, tenis, bronz - echipajul feminin de canotaj 8 plus 1, Gabriel Sîncrăian (haltere) şi Альбер Саритов (lupte libere, categoria 97 kilograme). Pe ultimul l-am scris cu chirilice, ca să înţeleagă şi el, pentru că deocamdată nu vorbeşte româneşte. A fost doar naturalizat de numai trei luni de zile. Ce-o fi însemnând naturalizarea asta? A schimbat vodka şi a dat-o pe ţuică sau palincă? 

Dar bine şi aşa, pentru că dacă în ultima zi, pe principiul: „urma scapă turma”, nu câştiga Саритов, hai să-i zic „al nostru”, numărul de medalii aducea cu numărul unic de urgenţă 112. Aşa, s-a transformat în numărul unic de uşcheală urgentă 113. Am ascultat năuc, mai ales acum, la ora bilanţului, declaraţii ameţitoare. Antrenori şi oficiali care spuneau că nu a fost tocmai rău, că, desigur, se putea mai mult, dar asta a fost, că gata, deja am început pregătirile pentru Tokyo chiar din ziua în care s-au terminat întrecerile de la Rio. Mai ales că japonezii, spre deosebire de sudamericani, pe care i-a prins deschiderea cu bidineaua în mână, încă mai zugrăvind la satul olimpic, au anunţat că sunt deja pregătiţi şi jocurile pot începe chiar şi mâine.

Probabil când ai noştri făceau aceste declaraţii, erau ori sub efectul Pina Colada, ori al soarelui de pe Copacabana.

Dar la demisii, la uşcheală din fruntea bucatelor, nu v-aţi gândit deloc? Domnul Petrache? Doamna Lipă? S-o luaţi uşor, aşa, cu caiacul în jos pe Dâmboviţa şi să vâsliţi până oţi găsi plutind o minge de rugby?

Nu de alta, dar peste patru ani, la Tokyo, în caz că nu intraţi la menopauză până atunci, dacă vă loveşte iar ciclul. Pe toţi, sportive, sportivi, antrenori şi oficiali? Şi vă ţine din nou toată competiţia?

Ce ne facem?

 

 

 

 

 

Adauga un comentariu

Aboneaza-ma la comentarii

Editorial

UN PREȘEDINTE PENTRU ROMÂNIA. ALTCEVA DECÂT UN NAVIGATOR CU BUF ȘI UN MEDITATOR CU MULTE CASE...
scris de Lucian Cristea
Am publicat, zilele trecute, la această rubrică, un material despre activitatea lui Mihai Daraban, investit, de curând, în funcția de (...)
citeste mai mult

Cele mai recente comentarii

  • SEMNIFICAŢIA UNEI SĂRBĂTORI MULT TIMP UITATE: ROMÂNIA – MAMĂ A EMBRIONULUI UNIUNII EUROPENE!
  • CUM I-AM BĂUT VINUL LUI NICHITA STĂNESCU
  • Cetățeanul JEAN CONSTANTIN – la mâna FĂCĂTORILOR DE DEMNITATE
  • TRAVIATA, CU DECEBAL FĂGĂDĂU ÎN ROLUL PRINCIPAL
  • Credit digital de nevoi personale, obținut în 15 minute!