Nume
Email
Categoria din care vrei sa primesti
cultura-educatie
Revista INTERARTES la nr.9

Revista INTERARTES la nr.9(711)

    Cu o concepţie grafică unitară şi cu o copertă îmbrăcată într-unul dintre simbolurile timpului, ambele purtând semnătura pictorului şi graficianului constănţean Constantin Grigoruţă, zilele trecute a apărut în Cetate numărul 9 al revistei de Literatură – Artă – Cultură, INTERARTES, al cărei director fondator şi redactor-şef este Anastasia Dumitru. E bine să menţionăm faptul că revista, de peste 200 de pagini, apare semestrial cu aviz al Ministerului Educaţiei Naţionale, ca parte a unui proiect intercultural Interdisciplinaritate: literatură şi alte arte.

Cum şi-a obişnit demult cititorii, şi acest număr are o temă generoasă care intră lesne în categoria istoriei ideilor anume, Gândirea mitică vs. Gândirea ştiinţifică, editorialul aplicat al Anastasiei Dumitru purtând chiar acest titlu, susţinerea demersului fiind axată pe evocarea a două dintre personalităţile care au pledat, prin operele lor, la valorificarea gândirii mitice, a religiilor şi mentalităţilor multor popoare, dar şi pentru resacralizare şi o viziune globală asupra lumii şi istoriei, dobândită printr-o dublă gândire critică: tradiţional-orientală şi dialectic-occidentală. Mă refer la nume de primă mână în domeniu, Lucian Blaga şi Mircea Eliade. Astfel, în oglindă, Anastasia Dumitru aşează repere biografice şi intelectuale, parcursuri existenţiale şi de creaţie care merită ţinute minte, lucrări ştiinţifice de referinţă care, uneori, par a se completa sau a se despărţi într-o deplină cordialitate.

Paginile de Dialog cultural sunt susţinute de semnătura Olgăi Duţu, printr-un interviu plin de patos cu profesorul Valeriu Ostaş care administrează, din 2001, Centrul de Cultură Casa Limbii Române din Căuşeni, loc tradiţional de sărbătorire a limbii române, al cărei obiectiv este păstrarea şi valorificarea valorilor autentice româneşti din Basarabia. Mircea Lungu se pliază foarte bine şi consistent pe tematica revistei în deschidera rubricii de Eseu, demersul său publicistic cu titlul Puţinul şi multul – fascinaţia interogaţiilor miturilor culturale având ca punct de plecare şi încadrându-l, de la fantasticul de reconstituire la fantasticul mitologic, ultimul roman apărut la editura Ex Ponto în 2015, Lumina îndepărtată a fluviului (Istorisiri din Condica micilor şi marilor praznice) al prozatorului constănţean Ovidiu Dunăreanu. Carmen Ţăranu continuă cu Despre unicitatea omului în cosmos în opera lui Lucian Blaga, Daniela Varvara cu Poezia ca trăire a sacrului în poezia lui Ioan Alexandru, Gabriel Bodea, Cercetător la Centrul de Excelenţă în studiul imaginii din cadrul Universităţii Bucureşti semnează studiul Contribuţia lui Mircea Eliade la redescoperirea gândirii mitice, iar Silvia-Diana Šolkotović vorbeşte în studiul său despre Mitologia vlaho-românilor din Valea Timocului, pe când Güner Akmolla, ca să amintim doar câteva nume, scrie despre o instructivă Călătorie ştiinţifico-literară prin cele trei mari religii ale lumii: Yudaismul, Creştinismul, Islamul. Nu lipsesc filele de proză, având-o ca autoare pe Rodica Maria Popescu, poesis mirabilis aparţinând Brânduşei Doca, precum şi paginile de teatru cu o farsă în 3 acte a lui Dinu Grigorescu. La rubrica Homo Balcanicus studenta Universităţii Transilvania din Braşov, Emilia Calmîş, propune cititorilor un fragment de jurnal, Pănăşeşti – între mit şi realitate, satul său natal din Republica Moldova. Avem şi cronici de carte: Mirela Savin despre romanul Aisbergul nostru se topeşte a lui John Kotter şi Anastasia Savin cu Drumul amintirilor pornind de la volumul de călătorii Mirifice popasuri (titlul e grăitor) al scriitoarei constănţene Ana Ruse, Anastasia Dumitru, pe un subiect drag domniei sale, semnalează apariţia a două antologii din lirica detenţiei comuniste din spaţiul românesc, una îngrijită de profesorul universitar Ilie Popa de la Universitatea din Piteşti şi coordonatorul celor 16 ediţii ale Simpozionului Internaţional ,,Experimentul Piteşti – PERT“, cealaltă, o ediţie româno-franceză, îngrijită de Paula Romanescu, Unde sunt cei care nu mai sunt?/ Oú sont-ils ceux qui n’existent plus?, cu exemplificări din creaţia lui Nichifor Crainic, Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Gheorghe Gorunescu-Penciu, Corneliu Coposu. Dintre evenimentele culturale tomitane sunt rememorate succint, Colocviul naţional de poezie clasică japoneză organizat de Societatea de Haiku din Constanţa în colaborare cu Biblioteca judeţeană şi Colegiul Naţional ,,Constantin Brătescu“, concertul susţinut de soprana Armine Khachatryan din Armenia la Liceul de arte ,,Regina Maria“, Cursul de formare cu tema Haiku – alternativă educaţională creativă desfăşurat sub înaltul patronaj al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, înscrise în calendarul de activităţi organizate sub egida Dezbaterii Naţionale pentru Educaţie şi Cercetare – ,,Românbia Educată“, iniţiată de Administraţia Prezidenţială cu sprijinul Ministerului de Externe, Departamentul de Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. 

Şi, spre a epiloga, se cuvine a aminiti faptul că semnăturile tuturor celor întâlniţi în această revistă, cu o anume ceremonie elevată a discursului intelectual, au încărcătura voluntariatului, ceea ce vorbeşte de la sine despre un anume angajament privind faptele culturale autentice din cetate, care dau şi personalitate vocii INTERARTES

Adauga un comentariu

Aboneaza-ma la comentarii

Editorial

ALDE CONSTANȚA: PREA MULȚI DAU INDICAȚII...
scris de Lucian Cristea
În câteva rânduri, cu prilejul ieșirilor în doi în fața presei sau cu alte ocazii, Călin Popescu Tăriceanu a fost trădat de o(...)
citeste mai mult

Cele mai recente comentarii