Nume
Email
Categoria din care vrei sa primesti
timp liber
Traditii românești de sfârșit și de început de an

Traditii românești de sfârșit și de început de an(839)

Romanii iubesc traditiile stramosesti si le poarta intotdeauna in suflete ca pe o parte a propriei indentitati.

Fiecare sarbatoare are farmecul si semnificatiile ei, insa sarbatorile de sfarsit de an si cele de inceput de an par sa fie cel mai aproape de inimile romanilor. Avem foarte multe traditii legate de sarbatori, iar aceasta se datoreaza atat strainilor care s-au abatut pe aceste meleaguri si au decis sa ramana, aducand cu ei traditiile lor, cat si vechilor traditii stramosesti, transmise din generatie in generatie.

Anotimpul cel mai plin de traditii romanesti este iarna. Traditiile legate de sfarsitul de an incep inca de pe 15 noiembrie, o data cu Postul Craciunului, atunci cand oamenii incep sa se pregateasca pentru primirea in suflete a nasterii Mantuitorului.

21 noiembrie este sarbatoarea Ovideniei. In credinta populara, se spune ca se deschid cerurile si sunt primate pomenile pentru cei care au trecut in nefiinta. De asemenea, este noaptea in care oamenii satelor evita sa fie afara cand se lasa intunericul, intrucat animalele incep sa vorbeasca si e bine sa nu fie auzite de nimeni. Se poate spune, insa, ca adevaratul aer de sarbatoare incepe sa se simta la romani din ultima zi a lunii noiembrie, la sarbatorirea Sfantului Andrei, sarbatoare, cu traditii dedicate in special fetelor nemaritate care vor sa-si afle ursitul, a duhurilor dezlantuite si a usturoiului asezat strategic la ferestre. Pe 4 decembrie, de Sfanta Varvara, femeile isi ung copiii cu miere pentru a-i feri de rau, apoi ii spala cu apa sfintita. La sate este o zi respectata, nici o femeie nu spala rufele, nu lucreaza la gherghef, de frica ca Sfanta Varvara sa nu lase raul asupra lor. In aceasta zi, femeile nu imprumuta nimic, pentru ca se tem sa nu supere pe Sfanta Varvara si sa nu fie rasplatite cu rau. Despre Mos Nicolae batranii satelor romanesti spun ca se mai numeste si Sannicoara si era, in trecut, renumit mai degraba prin pedepsele pe care obisnuia sa le dea celor necredinciosi, decat prin daruri. Astfel, cu o nuia foarte bine aleasa, Sannicoara plesnea palmele celor care incalcau regulile credintei drepte. Astazi, Mos Nicolae este asteptat de fiecare copil, cu speranta ca in ghetute vor ajunge cele mai bune dulciuri. Daca la mijlocul lunii noiembrie incepe o serie de sarbatori cu traditii care presupun practici magice si credinte dedicate lupilor, in decembrie, Sannicoara este cel care pune capat acestor sarbatori, dand startul sarbatorilor de sfarsit de an. In satele din Bucovina, oamenii cred ca Sfantul Nicolae se face vazut de Anul Nou, cand se deschid cerurile, insa numai la cei care poarta cu adevarat credinta in suflete. Daca ninge in aceasta zi, inseamna ca anul care va urma va fi foarte greu.

O alta sarbatoare importanta la sfarsitul de an este Ignatul, ziua de 20 decembrie, cand oamenii din satele romanesti taie porcul. Este sarbatoarea care ii aduna pe cei plecati departe la un pahar de tarie langa foc. Porcul este randuit conform unor reguli transmise din generatie in generatie. Sangele porcului nu se arunca, ci se lasa la uscat si se foloseste in ritualuri de descantec, pentru femeile insarcinate care s-au speriat sau pentru copiii bolnavi. Atentie! Cutitele cu care se va taia porcul trebuie tinute departe de ochii porcului, pentru ca altfel, acesta nu se va mai ingrasa, iar gospodarul va fi de rasul satului.

Este ziua in care, in Bucovina, dar si din alte zone ale tarii, femeile incep sa isi recupereze toate obiectele pe care le-au imprumutat in timpul anului, ca sa poata incepe noul an cu tot ceea ce le trebuie. 

Adauga un comentariu

Aboneaza-ma la comentarii

Editorial

CUM A CĂZUT LIVIU DRAGNEA DE PE PODUL CU FLORI
scris de Lucian Cristea
Ce este suta de lei? Întreagă, darmite ruptă în două?! Ăștia suntem noi. Am ajuns să ne batem cu diaspora română în(...)
citeste mai mult

Cele mai recente comentarii