Nume
Email
Categoria din care vrei sa primesti
interviuri
Idei alternative (I) : NU TREBUIE SĂ NE VICTIMIZĂM, CI SĂ PRETINDEM!

Idei alternative (I) : NU TREBUIE SĂ NE VICTIMIZĂM, CI SĂ PRETINDEM!(5534)

Încercăm să prezentăm, în cadrul acestei rubrici, idei ale unor cetățeni care, dacă ar fi luate în seamă și analizate, ar putea fii utile societății sau comunităților, odată amendate și aplicate. Nu ne asumăm deci paternitatea acestor idei și nici solidaritatea cu autorii, ci doar credem ca aducerea lor în spațiul public ar putea fi utilă. Aceasta, deoarece, inevitabil, decizia în orice domeniu conduce spre politician, iar politicienii nu sunt întotdeauna pregătiți spre a înțelege.

Mai mult, sunt rareori dispuși să asculte, căci orice astfel de gest le-ar crea complicații în agenda personală. Și, între noi fie vorba: ce agendă e mai importantă în politică, în general, și în cea românească, în special, decât cea proprie? În mod cert, în politică nici una; doar în marea politică, dar aceea observăm că nu mai obișnuiește a fi prezentă nici măcar în manualele de istorie, cam de când ele se numesc alternative!

Astăzi vom vorbi despre Delta Dunării, cu Alexandru Georgescu, doctor în economie.

Mulți ani comisar al Gărzii Financiare Tulcea, mulți ani director la CEC Tulcea, CEC Constanța și CEC Dobrogea, Alexandru Georgescu deține un doctorat în economie și o proprietate în Delta Dunării, proprietate care l-a legat și mai mult de problemele specifice zonei, multe și mărunte, dar care uneori nu pot fi rezolvate doar de un om în casa și curtea lui! De aceea, din aproapae în aproape, a gândit un sistem integrat de rezolvare a problemelor Deltei Dunării, după cum ne încredințează domnia sa, pe care încearcă de ceva timp să-l prezinte celor în măsură să ia decizii, spre a-i convinge. Ne-a descris în termeni generali câteva dintre proiectele pe care le consideră perfect aplicabile, ținând de dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării. Vom prezenta astăzi o primă parte a discuției noastre, urmând să continuăm în zilele ce urmează.


TIMPUL. De la ce ai plecat în conceperea acestor proiecte, care a fost imboldul?

ALEXANDRU GEORGESCU. Pur și simplu, am pornit de la faptul că suntem tulceni, adică eu personl sunt tulcean si mă interesează și preocupă soarta acestei zone. Am urmărit, vrând-nevrând, schimbările din deltă, din ultimii 27 de ani, și cred că mai pot fi găsite căi de mai bine! Cred că rezolvare durabilă înseamnă rezolvare integrală a problemelor din zona aceasta. Întotdeauna, când rezolvi o problemă doar punctual, ea refulează în altă zona! Adică sistemele se autoprotejează. De exemplu, vrei să rezolvi o problemă a poluării, punctual pe Tulcea, și-ți vine o idee. Imediat sistemul întoarce acest lucru, lăsând problema abordată aparent rezolvată, dar crează altă problemă, în altă zonă, astfel că în final, per ansamblu, rezolvarea este zero! Atunci lucrurile trebuie privite „de sus”, global, în ansamblul lor, și trebuie să le gândești astfel, încât să „astupi” toate zonele pe unde problemele ar putea să se întoarcă.

În ce privește Delta Dunării, că la ea ne referim, are, în primul rând, problema poluării! Dar delta este un capăt, doar, al drumului lung al Dunării. Problema poluării Dunării, a acestei porțiuni cuprinsă între Tulcea și Marea Neagră – deci Delta Dunării – m-a preocupat dintotdeauna. Această preocupare a pornit de la faptul că mă deranjează acuzațiile generale cu privire la faptul că suntem noi considerați vinovați, deci am fi cei care poluăm cel mai mult – noi, adică noi românii și noi, tulcenii!

Cine vine la Tulcea și vede mizeria din albie, mai ales când apa scade, malul fiind plin de gunoaie, acuză tulcenii: „Ia uite, la ăștia, ce mizerie!” Această situație mi se pare degradantă și plină de ipocrizie dusă la extrem! De ce ipocrizie? Pentru că nu suntem noi vinovați! Dunărea adună, mai ales când sunt inundații, toate mizeriile de pe toate malurile, de pe toți afluenții, până la nivel de pârâiaș și le aduce spre Tulcea! Asta pentru că Dunărea, de când e ea, curge în aval și încă nu a luat-o invers!

Atunci cred că noi ar trebui să pretindem! Cel puțin de acum încolo, dacă nu din urmă! Să pretindem despăgubiri pentru tot ce înseamnă poluarea acestei zone. Spunea cineva odată că dacă s-ar căuta bine prin Dunăre, aici, s-ar găsi și cizme de nemți, aduse de acolo! Asta însemnând, de fapt, tot felul de deșeuri care nu sunt biodegradabile, provenind din aval oricât de mult și oricât de demult. Ele nu se pot rezolva de la sine și nu există încă soluții de rezolvare a acestei probleme.

TIMPUL. Despăgubiri! De la cine te gândești să pretindem despăgubiri?

ALEXANDRU GEORGESCU. De la toate țările riverane, în primul rând! De la toate aceste state, într-o primă etapă, urmând ca într-o următoare etapă să solicităm de la celelalte județe românești care au afluenți ce se varsă în Dunăre. Sunt, deci, două etape: una la nivel internațional și una la nivel național.

S-a încetățenit așa, o opinie, și chiar o poziție asumată, că ne ajută Europa cu fonduri pentru Delta Dunării! Europenii chiar se laudă cu asta, își impun punctul de vedere, au promovat niște restricții care mi se par mie ieșite din comun, chiar aberante: n-ai voie să desfășori activități economice, n-ai voie să practici vânătoarea, n-ai voie la pescuit, n-ai voie nimic! De ce? Pentru că este o zonă protejată și de interes european, și cărțile le fac ei!

Noi n-ar trebui decât să ne simțim cu musca pe căciulă și să fim ascultători și supuși! Trebuie sa se gandească și ei că tot ai lor au început poluarea Dunării, pe când nu exista conceptul de protecție ecologică. Industrializarea adevărată ei au început-o. Întrebarea este: au fost metode de depoluare acum 100 de ani? De nivel actual? Răspunsul este NU!

Deci: noi judecăm delta, iar pe noi ne judecă toată lumea, la nivelul de rezolvare al momentului istoric în care s-au găsit soluții, dar nu ne mai gândim deloc la ce s-a întâmplat în urmă! Pentru că, deși natura se autoprotejează, funcționând ca un organism dispunând de anticorpi, și își filtrează singură apele, indiferent ce s-ar spune, însă, rezolvă doar parțial problema agenților poluanți.

O parte a problemei poluarii, creată mai demult, și nu de noi, a rămas nerezolvată și va rămâne nerezolvată pentru totdeauna! Apreciez că cel puțin 20 % din tot ce înseamnă poluare a fluviului – în trecut și acum – este în Delta Dunării! Acesta este un aspect, și pentru rezolvarea acestuia eu consider valabilă următoarea abordare: crearea unui mecanism care să se autoguverneze, și când spun asta nu mă gândesc la o instituție, ci la o procedură care să fie acceptată la nivel european.

Revenind, să spunem că trebuie concepută problema ca având două registre: trecutul și viitorul. Unii dintre prietenii mei, bucurându-se de relații și influență la nivel european, m-au asigurat că nu vom putea rezolva, în sensul de despăgubire, niciodată nimic în ceea ce privește poluările anilor trecuți. Pe viitor, însă – m-au asigurat ei – dacă problema ar fi bine gândită, nu există motive de a nu fi acceptată. Căci este vorba doar de acceptarea unei realități evidente: Dunărea curge spre deltă și, indiferent cât de atent ai fi, din când în când, accidental sau nu, în anumite cazuri, agenți poluanți vor exista în apele fluviului, iar parte din ei vor ajunge în deltă!

Aș face o paranteză, pentru a fixa o dimensiune sugestivă și controlabilă acestei povești: când aveam 6 ani pescuiam cu fratele meu și cu tata în fața actualului hotel Delta, din Tulcea. Nu este o poveste pescărească: frecvent, adunam doi saci de șalău la un pescuit. Șalău abundent, în fața hotelului Delta! Peste Dunăre, la pripon, prindeam somni mari, la 8-10 kg. Adică era pește foarte mult! 

Ei, peștele ăsta a fost distrus nu numai de braconaj, ci și de poluare. Sunt de acord că, într-un timp, majoritatea agenților poluanți au fost, poate, din România, dar asta nu înseamnă că ceilalți riverani trebuie excluși, exonerați! A nu se înțelege că propunem o victimizare mai mult decât trebuie, nu în sensul că trebuie să ne victimizăm, ci în sensul că trebuie să pretindem!

(urmarea în numărul viitor) 

Adauga un comentariu

Aboneaza-ma la comentarii

Editorial

LECȚIA DE OMENIE A COMUNITĂȚII ELENE
scris de Lucian Cristea
Anton-Traian Antoniadis și cavalerii omeniei din Comunitatea Elenă au fost mereu alături de constănțenii care trăiesc de pe o zi pe a(...)
citeste mai mult

Cele mai recente comentarii

  • SEMNIFICAŢIA UNEI SĂRBĂTORI MULT TIMP UITATE: ROMÂNIA – MAMĂ A EMBRIONULUI UNIUNII EUROPENE!
  • CUM I-AM BĂUT VINUL LUI NICHITA STĂNESCU
  • Cetățeanul JEAN CONSTANTIN – la mâna FĂCĂTORILOR DE DEMNITATE
  • TRAVIATA, CU DECEBAL FĂGĂDĂU ÎN ROLUL PRINCIPAL
  • Credit digital de nevoi personale, obținut în 15 minute!