Nume
Email
Categoria din care vrei sa primesti
evenimente
Cine îl mai iubește pe Virgil Coman și de ce?!

Cine îl mai iubește pe Virgil Coman și de ce?!(3371)

Mereu eram contrariat de expresia răutăcioasă: „cimitirul e plin de oameni de neînlocuit” pentru a se putea argumenta ușor faptul că oricine oricând poate fi schimbat mai ales din funcția de conducere. A fost o teorie veche lansată și susținută în perioada comunistă ca să funcționeze așa zisa rotire a cadrelor ca să nu crească și să înflorească burghezia roșie. Vedem și astăzi cam peste tot fructele acelor rădăcini bine înfipte și îngrijite. Și râdem sau protestăm.

Virgil Coman nu va putea fi înlocuit de nimeni niciodată. Nici la Arhive, nici în viața noastră culturală și așa plăpândă și firavă, nici prin preajma autorităților pentru a mai fi revigorate de câte cineva, nici în inimile noastre. Suntem toți supărați pe dumneata că ne-ai părăsit așa degrabă.

Virgil Coman era prietenul meu așa cum era prietenul oricui avea nevoie de dânsul. Voia să fie peste tot și reușea să facă asta ca și cum era ceva simplu, la îndemâna fiecăruia. Nu îți spunea niciodată că, vezi Doamne, ce ocupat e dânsul și că ce treburi importante are de făcut așa că mai bine ar fi să vii dumneata altădată. Dacă ar fi putut fi mai "lasă-mă să te las" poate că ar mai fi trăit.

Mă suna în fiecare sâmbătă să stăm de vorbă mult despre una, despre alta, despre ce părere am eu referitor la articolele dumnealui din presă, să îmi spună ce carte i-a mai apărut, să trec neapărat să mi-o dea ca să putem discuta. „Asta e creație, domnule Haleț, ia uitați-vă ce frumoasă e, m-a costat o grămadă de bani!”.

Îi plăcea să mă audă pentru că îl lăudam rar și doar când simțeam eu că e nevoie. Îi făceam observații uneori critice mai ales pentru a-l răscoli, nu era obișnuit cu așa ceva. Se străduia să facă totul foarte bine, nu voia ca cineva să îi reproșeze că nu a muncit bine, că putea face mai frumos sau mai mult. Era ambițios și luptător. Urmăream cu multă atenție dezvăluirile dumnealui despre personalități care au avut activitate masonică pe aceste meleaguri.

Răscolea cu mare talent de iscoditor arhive de peste tot, de pe la noi sau din toată lumea ca să ne surprindă cu lucruri inedite, spectaculoase. Știa unde să caute iar bucuria rezultatului surprinzător era pentru dânsul ceva minunat.

S-a rugat de toate autoritățile din Constanța: prefecți, primari, președinți, parlamentari, care mai de care, să îl ajute să găsească un sediu mai bun și mai potrivit pentru comorile ce încă se mai află ascunse în ARHIVA din Constanța. ARHIVA NAȚIONALĂ, nu cea personală. Încă mai există filoane de neprețuit ce pot și trebuie cercetate despre noi și despre înaintașii noștri. Dacă ne cunoaștem bine trecutul, dacă îl cinstim cum se cuvine, poate am avea motive să fim acum mai buni și mai liniștiți. Putem lăsa impresia că știm să ne pregătim viitorul.

Singurul lider local care s-a îndurat să rezolve situația dezastruoasă în care se află și acum sediul pentru ARHIVA NAȚIONALĂ din Constanța este, sau mai corect spus a fost, Nicușor Constantinescu. Fapt pentru care acum este în pușcărie.

Pe cine deranjează așa de mult istoria noastră dobrogeană? Cine se va mai încumeta să rezolve un sediu nou, modern, potrivit pentru actele și faptele din trecutul nostru care încă poate fi aflat, studiat, cercetat, dezvăluit?
Virgil Coman a dispărut, Nicușor Constantinescu e în pușcărie, ARHIVA se distruge.

Dacă știm să ne respectăm trecutul putem avea încredere în viitor făcând acum fapte bune cu orice risc.
Astăzi Virgil Coman ar fi împlinit 44 de ani.

Adauga un comentariu

Aboneaza-ma la comentarii

Editorial

CUM A CĂZUT LIVIU DRAGNEA DE PE PODUL CU FLORI
scris de Lucian Cristea
Ce este suta de lei? Întreagă, darmite ruptă în două?! Ăștia suntem noi. Am ajuns să ne batem cu diaspora română în(...)
citeste mai mult

Cele mai recente comentarii