Nume
Email
Categoria din care vrei sa primesti
social
CAP COMPAS

CAP COMPAS(418)

“CAP COMPAS”.
Așa se intitula una dintre cele mai citite rubrici din ziarul “Dobrogea nouă”, care prezenta periodic poziția navelor românești pe mările și oceanele lumii.

Poziția navelor românești…
Un subiect care nu mai poate fi abordat decât cu o tentă ușor ridicolă de parastas…

Cât de frumos suna pe vremuri și cât de trist sună acum noțiunea de flotă! Din navigatori profesioniști, cu o flotă puternică și reprezentativă, am ajuns simpli cerșetori!

Îmi tot stăruie în minte o imagine caricaturală cu un marinar român stând într-o dană la “Ia-mă nene”...

Despre flotă, din păcate, vorbim la trecut. E drept, un trecut glorios, dar tot trecut se cheamă!

Revin la vremurile dulci de altădată, când navigatorul român era respectat Aveam atât de multe vapoare, încât, rubrica amintită ocupa un spațiu destul de mare pe una din paginile aride ale ziarului, la concurență cu materialele de partid sau despre...tovarășul.

Până la urmă, s-a găsit o soluție, ca să nu apară suspiciuni în rândurile cenzurii vigilente. Era cel mai citit material din ziar și chestiunea asta ar fi putut declanșa pandaliile unor activiști de partid zeloși.

Chiar și cei care nu aveau nici o legătură cu navigația lecturau materialul respectiv! Chiar și femeile care nu erau măritate cu navigatori...

Uneori, datorită tiparului de dimensiuni mai mici, urmăream, când eram “cap limpede pe redacție”, textul cu lupa. Era o măsură suplimentară ca nu cumva să-mi scape vreo greșeală.

Mai ales la “CAP COMPAS”.
Toate datele erau deosebit de importante: numele navei, compania, portul de destinație, data plecării, data sosirii, uneori, și natura transportului efectuat.

Orice rubrică numită “CAP COMPAS” valorează, astăzi, cât o pagină de istorie a flotei comerciale a României.

Chiar zilele trecute, Laurențiu Mironescu a postat un document similar. Un soi de convocator al flotei românești. Din păcate, doar cu absenți! Cu nave lipsă!

Când te uitai de sus până jos pe pagina de ziar, aveai în față un adevărat desfășurător al navelor românești aflate în marș sau ancorate în diverse porturi ale lumii.

Dintr-un punct cardinal în altul, împânzită peste tot, flota României exista și făcea concurență marilor puteri în materie de navigație și comerț pe mare.

În timp, cei care răspundeam de apariția acestei rubrici am început să învățăm caracteristicile tehnice ale navelor, tonaj, pescaj etc. După încheierea corecturii, te simțeai ca un amiral cu propria ta flotă în față.

“CAP COMPAS” este, fără îndoială, un document de valoare care ilustrează rolul pe care îl juca flota comercială din punct de vedere economic, strategic etc.

De-a lungul anilor, s-au țesut nenumărate legende și povești pe seama rubricii “CAP COMPAS”. În general, cei mai mulți dintre noi aveau câte o rudă sau un prieten îmbarcat.

“CAP COMPAS” era jurnalul de suflet al celor rămași acasă. Eu, de pildă,îl așteptam pe unul dintre prieteni, foarte nerăbdător, pentru că îmi aducea caseta mea preferată de deodorant și after shave “Hattrick”. La vremea respectivă, era ceva…

Pe “CAP COMPAS” am urmărit cu emoție traseul navei cu care Miho, cel mai bun prieten al meu, a efectuat ultimul său voiaj pentru România. Când a ajuns la Barcelona, a fugit de pe navă. Astăzi, de peste 30 de ani, este cetățean american. “CAP COMPAS” i-a purtat noroc.

Într-un fel, gestionam informațiile publicate la rubrica amintită, pentru că de foarte multe ori eram întrebat în cercul meu de prieteni în legătură cu poziția unor nave, data sosirii, timpul dedicat șederii.

Astăzi, “CAP COMPAS” este un simplu titlu de rubrică. O rubrică ce nu mai poate fi reluată în ciuda tuturor libertăților acordate presei. Motivul este dureros și trist: România nu mai are flota pe care o avea în perioada descrisă de mine, când navele comerciale dădeau pe afară din pagina de ziar.

“CAP COMPAS” a rămas, practic, fără obiectul său de activitate. Dar cel mai trist este că au rămas fără obiectul lor de activitate cei care au studiat navigația la școli înalte și acum sunt obligați să desfășoare diverse activități la uscat. Indiferent cât de talentat ești, nu poți cânta în Filamornica de la Viena fără instrumentul pe care l-ai studiat la Conservator. Sunt foarte mulți cei care tânjesc după voiajele de altădată. Drept dovadă, s-au îmbarcat pe navele unor armatori străini, chiar dacă nu le convine statutul pe care îl au.

“CAP COMPAS”, în fapt, o simplă listă ca la apelul de seară, te face, astăzi, să-ți muști pumnii de ciudă și să repeți mereu aceeași întrebare enigmatică: Unde au dispărut navele de pe lista “CAP COMPAS”?

Citesc cu multă plăcere însemnările comandantului de cursă lungă Laurențiu Mironescu. Am mai spus chestiunea asta. Îmi plac schimburile de replici dintre domnia sa și colegii săi de breaslă. Mai ales când aceste replici abundă în termeni marinărești. Uneori, scrierile domnului Mironescu par a fi însemnări desprinse dintr-un jurnal de bord personal. Însemnări care emană foarte multă tristețe. Gândiți-vă că unii dintre colegii domnului Mironescu au navigat, în calitate de comandanți, la bordul navelor dispărute din evidențele României.

Am mai spus-o și o repet. Păcat că s-a ajuns aici!

Mare păcat de flota care s-a vărsat!
 

Adauga un comentariu

Aboneaza-ma la comentarii

Editorial

JURILOVCA - MAI APROAPE DE STELE
scris de Lucian Cristea
Ca peste tot în Delta Dunării, există și la Jurilovca un loc misterios, unde se țes povestiri dintre cele mai frumoase, unde se petrec(...)
citeste mai mult

Cele mai recente comentarii