Nume
Email
Categoria din care vrei sa primesti
editorial
LUMINIȚA VLĂDESCU AR TREBUI SĂ LE CEARĂ SCUZE BIEȚILOR PĂDURARI

LUMINIȚA VLĂDESCU AR TREBUI SĂ LE CEARĂ SCUZE BIEȚILOR PĂDURARI(1984)

Din dorința aprigă de a ne convinge că Valentin Vrabie este în fel și chip, unul dintre contestatarii săi de profesie recurge la schema comparațiilor simple, fără a ține cont de efectele colaterale ale demersului său deja cunoscut.

Calomnierea cu orice preț a primarului Vrabie!

Ne spune că, înainte de a ajunge primar, Vrabie a fost un biet pădurar! Un pădurar mic, mic de tot, cu flinta pe umăr și înarmat cu multă ghindă.

Pentru că Medgidia se afla în Evul Mediu, după cum declara Dumitru Moinescu, ne putem imagina că se trăgea încă, dar nu e clar, cu praștia.

În privința actualului primar de Medgidia, lucrurile, privind statutul său, erau destul de limpezi în concepția denigratorului: “Vrabie era un biet pădurar!”

Nu gunoier, nu vânzător de porumb fiert, vânat cu arcul cu săgeți din dotarea OPC, nu frate cu Făgădău, că doar nu vinde oricine porumb fiert direct din oală la Delfinariu, cu sarea de acasă, nu fochist, nu frânar, ci un biet pădurar…

Ce înseamnă asta?
Că a fi pădurar, un biet pădurar, te afli pe treapta cea mai de jos a societății.

Ce ar putea să-și dorească, în materie de imagine strâmbă, “prietenii” lui Vrabie!

Am pus eu ghilimele, dar chiar erau prietenii săi!
Cum primarul a fost în tinerețe un biet pădurar, concluziile contestatarului sunt mai mult decât jignitoare la adresa celor care reprezintă această breaslă demnă de respectul nostru.

Personajul în cauză s-a simțit lezat de glumele răutăcioase ale celor care l-au luat peste picior că vinde porumb fiert la Delfinariu. Cu alte cuvinte, nu i-a convenit să fie tratat în bășcălie ca un simplu vânzător de porumb fiert și a reacționat ca atare…

Atunci, ar trebui să înțeleagă cum se simt bieții pădurari, folosiți ca termen de comparație într-o tentativă josnică de a arunca din nou cu noroi în primar.

Dacă nu este o rușine în dosarul de cadre să vinzi porumb fiert, de ce ar fi o rușine să fii sau să fi fost pădurar?

Mai ales că, acum, de când s-a constatat că porumbul congelat poate fi mortal, e un risc foarte mare să mai ieși cu el pe piață.

În altă ordine de idei, mă surprinde disprețul pe care madame Vlădesco, viceprimar al orașului Medgidia, îl manifestă față de statutul de pădurar, în general, față de pădurar, ca cetățean multilateral dezvoltat, iubitor și apărător al naturii.

Dacă nu a aflat, deoarece se mișcă doar printre politicieni, îi spun eu.

Pădurarul face parte dintr-o specie umană aparte. Este un personaj în armonie absolută cu natura, respectându-i legile nescrise iar sufletul lui se regăsește în toate pădurile din jurul nostru.

Deranjează pe cineva pădurile de la Peștera? Da, puse cu suflet sub coordonarea directă a pădurarului Vrabie!

Supără pe cineva zestrea de arbori lăsată moștenire celor din Peștera și din împrejurimi?

Dacă da, stimată doamnă viceprimar, ordonați defrișarea lor! Că tot a devenit defrișarea o caracteristică a politicii PSD!
Și, în felul acesta, scăpați și de bieții pădurari,în opinia dumneavoastră, o categorie socială nesemnificativă în societatea noastră multilateral dezvoltată.
Aplauze, vă rog.
Să rămână pădurarul doar ca termen de comparație când vrem să spunem despre cineva că e un om neînsemnat...

Cum se face că cei care lasă ceva în urma lor sunt blamați, iar trântorii sunt omagiați? Un proverb spune că este merituos ca un om să-și facă o casă și să sădească un pom.

Propagandistul răului seamănă doar ură!
El nu a fost în stare să planteze nici măcar un știulete de porumb! Îl aproviziona pesemne cineva sau îi lua de pe câmp, ca rezultat a relației sale superficiale cu natura... Mă rog, atâta îl duce mintea.

Dar, sincer să fiu, din partea doamnei vice, suflet romantic și sensibil, nu mă așteptam la o izbucnire atât de vehementă față de simbolul pădurilor, față de pădurar și locul lui în societate.

Căci, zice dânsa, din starea jalnică de pădurar, s-a ridicat, cu sprijinul unor oameni de omenie, actualul primar, căruia i se reproșează că este nerecunoscător!

DIN STAREA JALNICĂ DE PĂDURAR!

Păi, cine i-a adus în această stare?
Nu știu de ce, în nenumărate cazuri, am avut impresia că între doamna vice și codrul verde există o relație specială, profundă și greu de înlocuit.

Sau, dacă nu direct, între codru des și PSD, partidul pe care domnia sa îl servește cu un devotament și cu un sacrificiu greu de temperat.

Dar, chiar și așa, eram convins că este o mare iubitoare a tot ceea ce este legat de natură…

Unde am mai întâlnit noi oare un exemplu elocvent de devotament față de partidul iubit? La Vasile Roaită, cel care a fost găsit cu sirena în brațe?

Cred că la Scufița Roșie, mitul nemuritor al legăturilor de suflet dintre codrul des și PSD. Dar și acolo exista un biet pădurar care supraveghea lupul.

S-a spus, cu trimitere la PSD, că unii au furat ca în codru! Alții susțin că țara a fost jefuită ca în codrul verde.

Domnul Dragnea spune că se exagerează prea mult pe această temă și că nu este nimic adevărat în povestea asta. Și dumnealui iubește natura, dar natura moartă cu bălți plimbate dintr-un județ în altul.

Și dacă iubește domnul Dragnea balta, cum altul iubește pădurea, trebuie să-l catalogăm ca fiind un biet pescar? Un fel de zero barat, ca și în cazul bietului pădurar? Acum, ce-i drept, și domnul Dragnea ar putea fi catalogat ca fiind un biet lider de partid.

E corect?
Sunt studii care atestă comportamentul unor pesediști care, în mediul verde, își schimbă fundamental comportamentul. Nu cred că vreți să auziți ce e la gura lor…
Poate că e prea multă clorofilă pe cap de consilier din categoria Gică contra!

Este madame Vladesco soră bună cu codrul?
A plantat și dumneaei măcar un pom? Măcar o singură dată în viața ei tot a fost la un picnic…

Să fi trecut pădurarul pe acolo și s-o fi certat că a abandonat câteva sticle goale la locul faptei sau pentru că nu a stins focul pentru grătar?

Altfel, ce ar avea de împărțit cu omul pădurilor?
De ce l-ar trata de sus, cu maximă superioritate?
Și de ce l-ar compara cu defectele de pe inventarul primarului puse pe tapet de cei care aruncă întotdeauna primii cu piatra!

Sunt zile când câte un consilier se comportă ca și cum s-ar afla în pădure! Țipă, dă din mâini, face spume la gură, nu votează...

Ba e haiduc la drumul mare, ba vânează vrăbiuțe, pasiunea lui de o viață, ba joacă rolul lui Robin Hood, ca să ia de la bogați și să dea la săraci, zice el.

Orice, dar orice, doar să-i facă zile fripte primarului Vrabie!

Asta e preocuparea lui de bază!
Cetățenii? Nu au decât să meargă în pădure la cules de mure!

Întrebare.
Dacă primarul a fost pădurar, criticii săi sunt toți niște eminenți, doctori docenți, laureați ai premiului Nobel, deținători de Oscar?

Cunosc foarte mulți pădurari cu studii serioase și cu o cultură generală impecabilă. Adevărați europeni și nu simpli purtători de papion precum domnul Tăriceanu. Oameni gospodari și cu inițiativă.

Dacă sunt niște bieți pădurari, asta e vina PSD, pentru că i-a marginalizat. Prietenul meu cel mai bun, director pe zonă, este pădurar de o viață întreagă. Nu am auzit, până acum, ca cineva, care nu are nici o legătură cu domeniul său de activitate, să-i batjocorească statutul!

Culmea, unii dintre cei care au scormonit biografia de pădurar a primarului au petrecut ca la balamuc la adăpostul pădurilor plantate de bietul pădurar Vrabie,

Pe atunci, nici mumă, nici ciumă, ci direct MUZĂ!

Și, atunci, de unde scârba asta viscerală față de pădurar, ca cetățean și statut profesional? Ca și cum a fi pădurar e ceva josnic, subuman și greu de acceptat într-o societate ca a noastră, cum ar consemna Caragiale.

Și de unde până unde susținerea asta oarbă din partea doamnei viceprimar împotriva pădurarului? Atât de ușor poate fi domnia sa dusă de nas de un biet propagandist, care încearcă să prezinte pădurarul ca pe ultimul om, ca pe o zdreanță, vorba procurorului portocală.

Ca să demonstreze ce?
Din dorința deja bolnavă de a-l denigra pe primarul Vrabie, pe care îl acuză că a lucrat cândva ca pădurar, umilește o breaslă întreagă!

Adică, în logica fără ieșire a individului, pădurarul este ultimul om din care, ghinion, își trage seva primarul cu care se războiește dumnealui, împroșcând pe toată lumea cu noroi!

În ce constă vina lui Vrabie că a fost pădurar ?

Este pădurarul un jeg mic și nesemnificativ, precum cei care caută tot timpul nod în papură?

Este el simbolul corupției în România?

Este el simbolul prostiei?

Este el ultimul om cu care poate fi comparat Vrabie?

Este pădurarul un personaj mai nedemn de respectul nostru decât vânzătorul de porumb?

Care nu este nedemn pentru că vinde porumb, ci pentru că spune, încercând să ne prostească, cum că din asta trăiește!

Spunând că trăiește din vânzarea porumbului fiert, ca să rămână un gazetar cinstit și rupt în fund, se pune singur într-o situație de maxim ridicol.

Și îi pune în aceeași ipostază și pe greii cu care colaborează, pentru că lumea o să creadă că au dat faliment! 

Cetățene, dacă o duci atât de rău, începând cu luna viitoare, îți donez pensia mea de boală în valoare de 350 de lei. Dacă aveam și eu o pilă la un incoruptibil ca dumneata, poate îmi aproba și mie un însoțitor. Concluzia doamnei doctor care mi-a avizat dosarul poate fi trecută în antologia umorului negru.

Dar să revin la subiect.
Într-un fel, îl înțeleg pe cetățeanul propagandist, căruia îi stau pădurarii în gât. În criză de epitete denigratoare la adresa primarului, inventează tot felul de comparații nefericite.

O fi primarul cum o fi, pentru el, dar ce vină are pădurarul?

Este o rușine să fii pădurar în România?

O întreb pe doamna viceprimar, persoană influentă în conducerea PSD Constanța.

Cumva PSD nu-i agreează pe pădurari?
Dacă stau să mă gândesc la “tunurile” date de marii pesediști, Hrebenciuc, nu știu care conte etc., în domeniul pădurilor, înclin să cred că da.

Despre pădurarii care s-au jertfit pentru pădurile lor, fiind uciși de marii infractori, nu spune nimeni nimic!

Despre cei care au jefuit pădurile patriei, nici măcar un sunet de indignare! Important este să confecționăm o imagine, prin distorsionarea (știe personajul cu propaganda ce vreau să spun) alteia, doar ca să aruncăm cu noroi în cineva.

Nu mă așteptam, însă, ca madame Vlădesco să percuteze cu o oarecare supușenie și să treacă de partea celui care denigrează pădurarul!
Doar din dorința jenantă de a-i mai da o replică uzată primarului?

Mă așteptam la mai multă originalitate din partea domniei sale, mai ales când îl înjură pe primar, și nu să preia diversiunile murdare ale celor care au tot interesul ca la Medgidia să nu fie niciodată liniște și pace...

În opinia mea, reacția domniei sale vizavi de statutul de pădurar a pus PSD într-o poziție incomodă.

Ca reprezentantă a partidului de guvernământ, cred că doamna viceprimar ar trebui să dea explicații opiniei publice și să prezinte scuze acestei bresle, care nu are nici o legătură cu aspectele negative invocate de cei care îl critică pe primarul Valentin Vrabie.

La câte antipatii a acumulat în ultimii ani, nu cred că PSD mai are nevoie de alte reacții ostile.

Doamna Vlădescu reprezintă PSD la un nivel reprezentativ. Nu știu câți vor lua în seamă spusele instigatorilor, dar, cu siguranță, comentariile doamnei viceprimar vor fi contabilizate în dreptul PSD.

Adauga un comentariu

Aboneaza-ma la comentarii

Editorial

CUM A AJUNS PAMFLETUL MEU LA HAPURNEA ?
scris de Lucian Cristea
Trăim într-un mediu bântuit de tot felul de fenomene paranormale. În completare, farse și capcane, diverse jocuri de societate, fa(...)
citeste mai mult

Cele mai recente comentarii