Nume
Email
Categoria din care vrei sa primesti
social
Cercetătorul român care salvează sturionii de la dispariţie. A obţinut finanţare şi de la un şeic din Emiratele Arabe

Cercetătorul român care salvează sturionii de la dispariţie. A obţinut finanţare şi de la un şeic din Emiratele Arabe(1395)

Tudor Ionescu (35 de ani) conduce Centrul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Sturioni, Habitate Acvatice şi Biodiversitate din cadrul Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi, iar în ultimii ani, conform, celor de la Adevarul, a avut o contribuţie importantă la salvarea sturionilor din Dunăre şi Marea Neagră.

S-a ocupat de repopularea în mai multe serii cu zeci de mii de sturioni a Dunării, reuşind să obţină finanţare de la un şeic din Emiratele Arabe pentru proiectul său. Deşi vine din vârful muntelui, cum îi place să spună, fiind de loc din Vama Buzăului, judeţul Braşov, tânărul a prins microbul pentru piscicultură de la un unchi de-al său.

În prezent, mai există doar patru din cele şase specii de sturioni (cegă, nisetru, morun, păstrugă), iar pentru salvarea lor este necesară monitorizarea atentă, eliminarea braconajului şi repopularea constantă a Dunării.

Sturionii sunt o specie de peşti anadromă, care îşi petrec cea mai mare parte a vieţii în mare, dar migrează în râuri pentru reproducere. Cea mai spectaculoasă captură a unui sturion în România s-a înregistrat în 1890, pe braţul Sfântu Gheorghe, acesta cântărind 882 de kilograme şi având o lungime de 7 metri, şi a fost consemnată de Grigore Antipa. Durata de viaţă a acestor peşti este foarte mare, de peste 80 de ani, fiind documentate şi cazuri în care au ajuns şi la 125 de ani. Cea mai mare captură din lume a unui sturion s-a realizat în 1827 pe râul Volga, fiind vorba de un exemplar de 1.571 de kilograme. Aceste exemplare sunt excepţii, ele fiind înregistrate în special când populaţia de sturioni scade.

Cea mai frumoasă specie de sturioni este păstruga, în special datorită aşa numitelor scuturi de pe spate în formă de stea. Cercetătorul şi colegii săi de la centrul de cercetare monitorizează continuu sturionii din Dunăre. După primele zile de viaţă, sturionii se îndreaptă spre mare în grupuri de câteva mii de exemplare, oprindu-se în zone unde găsesc hrană din abundenţă. Când ajung la 20-30 de zile, sturionii au deja dezvoltate pe spate scuturile, care la exemplarele mai mici sunt ascuţite, şi nu mai au practic prădători naturali. Una dintre problemele sturionilor este că nu se reproduc anual, putând face acest lucru şi odată la cinci ani, în funcţie de specie. În 2013, Centrul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Sturioni, Habitate Acvatice şi Biodiversitate din cadrul Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi a avut în derulare un proiect de populare experimentală a Dunării cu sturioni.


Toate exemplarele au fost marcate cu microcipuri, ce pot fi citite uşor apoi cu ajutorul unor detectoare, putându-se astfel urmări evoluţia peştilor. Într-o primă etapă, a avut loc o populare cu 90.000 de exemplare (70.000 de moruni, 10.000 de păstrugi şi 10.000 de nisetri), în a doua etapă au fost eliberaţi în Dunăre 95.000 de pui de nisetru şi 15.000 de pui de păstrugă. Tudor şi echipa lui au făcut monitorizarea sturionilor la braţul Sfântu Gheorghe, la vărsarea în mare, dar au fost implicaţi atunci şi cercetători din Ucraina, Bulgaria, Turcia şi Georgia.

Acum o lună, a observat că pescarii capturează accidental foarte mulţi pui de morun, cu o greutate cam de 10 grame. Datorită scuturilor de pe spate, se agaţă în plasele pescăreşti, iar dacă pescarii observă foarte multe exemplare de sturioni prinşi astfel, nu se obosesc să îi elibereze, ci îi lasă să moară, creând noi probleme la o specie şi aşa ameninţată cu dispariţia. Cei de la Adevarul confirma ca Tudor Ionescu a vorbit cu autorităţile de specialitate, care au transmis deja firmelor şi persoanelor care se ocupă cu pescuitul comercial să aloce un timp mai mare eliberării sturionilor din plase, astfel încât să poată fi reduse pierderile. Conform legii, dacă un pescar este prins cu un sturion, indiferent că are 200 de kilograme sau cinci grame, se alege cu dosar penal şi riscă să ajungă la închisoare. O problemă este şi accesarea fondurilor europene pe zona de piscultură. A constatat că dacă aplică pe un proiect finanţat de Uniunea Europeană, nu mai are timp de cercetare, aşa că s-a reorientat şi a obţinut fonduri pentru două proiecte de la un şeic din Emiratele Arabe Unite, care finanţează proiectele de salvare a speciilor pe cale de dispariţie de pe tot globul. Cât de curând, Centrul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Sturioni, Habitate Acvatice şi Biodiversitate din cadrul Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi va înfiinţa o staţiune de cercetare la Sfântu Gheorghe, iar un proiect de viitor este un centru de conservare şi cercetare a sturionilor.

Adauga un comentariu

Aboneaza-ma la comentarii

Editorial

RITUALURI DE NUNTĂ LA LIBERALI
scris de Lucian Cristea
În PNL, în perspectiva alegerilor locale, au început ritualurile de nuntă, după anumite datini și obiceiuri(...)
citeste mai mult

Cele mai recente comentarii