Nume
Email
Categoria din care vrei sa primesti
evenimente
IN MEMORIAM

IN MEMORIAM(1804)

FICHRET MUJDABA
(20 .12. 1928 – 21.01. 1996.)

 

"Dobrogea, străvechi ținut românesc, pământ de legendă, istorie și vis, mozaic etnic și confesional, a fost, este și va rămâne un pământ al oamenilor. Oameni activi, de succes, profesioniști, de înaltă ținută morală care au dat culoare, relief, vizibilitate și frumusețe locurilor. Un asemnea om a fost și a rămas pentru noi, etnicii tătari, inginerul Fichret Mujdaba, nume de referință al oenologiei românești.

Om de știință, dr. cercetător – oenolog, Fichret Mujdaba și-a dedicat întreaga sa viață și energie creatoare transformării Stațiunii Murfatlar în centru – pilot și producție al Vinului Murfatlar, marcă înregistrată, apreciată în țară și peste hotare.

Cu un doctorat obținut în anul 1972 - ”Comportarea soiurilor negre pentru vinuri rosii in condițiile de cultură din Dobrogea” sub directa conducere a academicianului – profesor Gherasim Constantinescu, cercetările întreprinse în vie, în cramă și în laborator au fost materializate în tehnologii de producere a vinurilor de Murfatlar - vinuri albe, dulci și demidulci, de o calitate incontestabilă - vinuri intrate în competiție cu alte soiuri de vinuri celebre din Franța, Italia, Spania, Portugalia, Ungaria și alte țări unde producția de struguri și de vin este, cum se spune ”la ea acasă”.

Povestea Vinului de Murfatlar a început acum mai bine de 130 de ani, de la înființarea pepinierei Murfatlar, acum mai bine de 110 ani de la înființarea primelor plantații experimentale și mai bine de 75 de ani de la transformarea unității în Stațiune experimentală Viticolă, în anul 1967 a devenit Stațiune de Cercetare pentru Viticultură și Vinificație. Această poveste îl are ca protagonist pentru anii 1953-1996, deci pentru patru decenii pe ing. Horticol Fichret Mujdaba, nume de prestigiu în universul științific al oenologiei europene, Director al Stațiunii Murfatlar între anii 1971-1990.

Pentru Fichret Mujdaba, studiul, munca și familia au fost valori supreme. Și-a dedicat viața, energia creatoare, abilitățile profesional-științifice și calitățile umane : familiei, profesiei și comunității din care făcea parte.

Fichret Mujdaba a fost fiul imamului Salim – ”Salim efendi”- absolvent al Seminarului musulman din Medgidia, unde a și predat un timp Sfântul Coran și hoge în satul tătăresc Omirșa (Valea Seacă). Tatăl său, un reper moral și spiritual al comunității tătare, a fost și deținut politic, în perioada comunistă, pentru ”vina” de a-și adăposti o rudă din Crimeea în timpurile tulburi ale obsedantului deceniu cinci al secolului al XX-lea. Familist convins, Fichret Mujdaba și-a susținut familia – soția Ghiulten, s-a preocupat de creșterea și educația copiiilor Leila și Metin, a fost un sprijin al comunității locale.

Fichret Mujdaba a lucrat într-un domeniu în care apartenența sa la un mediu și un cult- cel islamic- nu-l încuraja, poate îl condamna. A mers însă mai departe pentru că era pasionat de domeniul ales.

Absolvent al prestigiosului Liceu constănțean ”Mircea cel Bătrân” și student eminent- beneficiar al unei burse republicane – Fichret Mujdaba și-a urmat alegerea profesională și științifică, devenită vocație, cu trudă, dăruire și abnegație, cu onoare, cu demnitate și responsabilitate. Tânărul inginer, s-a luptat cu neîncrederea, obtuzitatea, superficialismul și lipsa de caracter a unor oameni, nu întotdeauna onești, nu totdeauna doritori de a promova noile tehnologii specifice domeniului pe care el, Fichret Mujdaba, l-a înnobilat.

Fichret Mujdaba era acel om harnic, muncitor, ce ”nu avea tihnă și astâmpăr” care, într-o seară târzie de toamnă dobrogeană , a colindat ulițele satului Murfatlar pentru a vorbi cu oamenii ”despre ce au de făcut”, despre ce trebuiau să facă în zilele următoare. Era același Fichret Mujdaba care ”la facultate a fost printre cei dintâi”, iar ca tânăr inginer - cercetător își petrecea ”ziua în laborator”, seara – uneori- cobora în sat și, câteodată îi însoțea pe consăteni în orele de tihnă, în care gazda, oarecare, punea pe masă și ”câte o ulcică de vin pentru a-și drege glasurile”, glasuri ce exprimau, după caz, melancolie, duioșie, tristețe, amărăciune sau, dimpotrivă, veselie și bucurie. (Fănuș Neagu. Un tănâr inginer – Însemnări : Scânteia tineretului. Anul XI, seria a II-a, nr.2039, duminică, 20 XI 1955).

Tânărul specialist în oenologie a făcut stagii de specializare, ca bursier al Academiei de Științe a României, în Franța (regiunea Touraine și la Bordeaux) și URSS. Citim într-un text însoțit de o fotografie a lui F.Mujdaba, lucrând într-un laborator, că era un om simpatic, comunicativ, vesel ca toți podgorenii ”atașați și mândri de producția lor de struguri și vinuri de calitate”, că ”vorbește perfect limba noastră” și ne abordează cu șarm ” șarmul locuitorilor tourangeaux”.

Popularizând vinurile Murfatlarului, ale Transilvaniei și cele de Drăgășani, Fichret Mujdaba găsește ”o certă asemănâre între metodele noastre, în cultură (cultura strugurilor – nota autorului) ca și în vinificație, și chiar în aparențe”, adică în prezentarea lor, cu vinuri românești ”mai alcoolizate”.

Specialistul român, etnic tătar Fichret Mujdaba, își îndeamnă gazdele franceze să vină în România și să deguste vinuri românești astfel încât ”si vous venez en Roumanie a vous Tourangeaux je conseille evidemment nos vins de Transylvanie ou de Drăgășani. Mais aux Bordelais, chez lesquels je vais pursuivre mon stage, je dirai : buvez un ”Murfatlar”, vous retrouverez vos ”sauternes” (vinul alb de Sauternes – nota autorului) – ”Si vous allez en Roumanie vous y trouverez vos Vouvray” În: La Nouvelle Republique. Jeudi, 19 novembre 1964, p.3. text însoțit de o fotografie a lui F.Mujdaba, lucrând, într-un laborator în Franța).

Munca profesional – științifică a dr. ing. Fichret Mujdaba s-a materializat în cărțile și broșurile sale -12-, în lucrări științifice -82- articole și recomandări - 87-, în producția Vinurilor de Murfatlar, în primul rând, cele cu conținut de zahăr, obținute din soiurile Chardonnay și Pinot noir, cele roșii de Cabernet Sauvignon, Pinot noir și Merlot – care, se bizuie, în mare măsură pe tehnologiile elaborate de Fichret Mujdaba și colectivele pe care le-a condus și coordonat.

Ca recunoaștere a valorii și activității în domeniul cercetării viticole și producerii de vinuri cu denumirea de origine în Dobrogea, dr. ing. cercetător Fichret Mujdaba a participat la o serie de manifestări științifice internaționale – colocvii,simpozioane,congrese - din Bulgaria (Slâncevbriag), din Franța ( Avignon, Bordeaux, Monpellier, Narbonne, Paris, Republica Moldova (Chișinău), Ucraina (Crimeea) și, desigur, cele organizate în România.

Fichret Mujdaba a reprezentat România, fără întrerupere, ca degustător – expert în Concursurile Internaționale de Vinuri din Ljubliana – Slovenia și chiar ca membru în juriu (1967-1990) și Urgup – Tekel- Turcia-, între 1989 - 1995. A fost membru al Oficiului Național al Viei și Vinului, secretarul Comisiei tehnice pentru controlul vinurilor dobrogene, Stațiunea Murfatlar. În anul 2003, post-mortem, Academia de Stiinte Agricole si Silvice București și ICDVV Valea Călugărească - în care este înglobată și Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru viticultură și vinificație Murfatlar – i-a acordat o Diplomă de Excelență pentru recunoașterea valorii și activității în domeniul cercetării viticole românești.

De asemenea, în urmă cu circa cincisprezece ani Consiliul Local al Comunei Valu lui Traian, din care face parte și vechiul Omirsa a acordat numele lui Fichret Mujdaba unei străzi din comună, ca o recunoaștere a fiului satului care a făcut cunoscut Valu lui Traian și Murfatlarul, originile familiei fiind în ambele localități.

Acum, în prag de An Nou, îl evoc plin de recunoștință și mândrie pe Fichret Mujdaba, cel care, daca ar fi trăt, ar fi împlinit 90 de ani la data de 20 decembrie, etnic tătar, cetățean român, care a înscris pe veci numele Murfatlar-ului (în tătară – „ Nurbat”) pe harta țării și a dat legitimitate, sens, încredere, onoare, perspectivă comunității tătare din care face parte. Un Murfatlar – a cărui etimologie vine din cuvântul tătar, Murvet, cu sens de omenie, mărinimie, generozitate, un om cu inima dechisă, cu suflet curat, cum a fost omul Fichret Mujdaba. Un Murftatlar cu două lăcașuri de cult – cel musulman și cel creștin : de o parte și de alta a șoselei, ce azi duce spre inima Dobrogei, spre Băneasa – Ostrov, expresie a VIEȚII ÎN ARMONIE, în frățietate, trăite aici de români, tătari și turci. Murfatlar, locul său de baștină, a fost evocat de Fichret Mujdaba cu informații utile, sugestive, documentat în lucrarea- referință ”Murfatlar, legendă și adevăr” (1977).

La finalul acestor note, îndraznesc să propun autorităților administrative ale orașului Murfatlar ca o stradă din localitate să poarte numele Fichret Mujdaba, iar la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Murfatlar sau în altă locație din Murfatlar să fie amenajat un Muzeu al Viei și Vinului care să poarte numele distinsului om de șiință, cercetător, doctor – inginer FICHRET MUJDABA."



                                                                                                            Prof. univ. Dr. Nuredin Ibram

Adauga un comentariu

Aboneaza-ma la comentarii

Editorial

AMINTIRI DESPRE FLOTĂ
scris de Lucian Cristea
Am apucat anii în care cu greu o navă găsea o dană liberă în Portul Constanța. Nu am studii de specialitate, nu am absolvit Marina, (...)
citeste mai mult

Cele mai recente comentarii

  • SĂ MORI RĂNIT DIN DRAGOSTE DE SPORT...
  • Al cui este Teatrul de vară din Mamaia, cine își bate acum joc de el și nimeni nu se supără?
  • SCURTA VARĂ FIERBINTE A NOULUI MINISTRU DE INTERNE
  • CASA MORTUARĂ ALBASTRĂ A PRESEI
  • CA SĂ AJUNGĂ PRIMAR, HORIA DE LA OPC ESTE CÂND CATTANI, CÂND ÎMPĂRATUL CONSTANTIN, CÂND SFÂNTA ELENA!