Nume
Email
Categoria din care vrei sa primesti
editorial
SOACRA TAMARA DIN MANGALIA

SOACRA TAMARA DIN MANGALIA(428)

Cu fiecare zi care trece, decopertările din viața lui Radu Cristian, încă primarul orașului Mangalia, scot la iveală ample dovezi ale existenței sale melodramatice. Apar personaje noi și biografii similare cu cele ale unor eroi din telenovelele axate pe văicărală…

Primarul Radu Cristian nu își asumă răspunderea nici măcar pe averea personală! Darmite la Primărie! Nimic din ce se spune nu-i al lui! Nimic nu-i aparține, ca și cum cineva i-a pus bunurile personale în brațe și i-a spus: “Stai, nu mișca, rămâi așa până vine cineva să te ia din fața gării!” Gara Mangalia reprezintă locul unde Răducu joacă în rolul celui mai iubit de către navetiști!

Dacă ținem cont de transformările negative din Mangalia, plânsul înlocuiește râsul! Primăria Mangalia a devenit o instituție a bocitoarelor de profesie, a neputinței și a negativismului totalitar! Aici, pe scurt, nimic nu se poate face în condiții avantajoase pentru populație, totul este imposibil, nu se găsesc soluții, asta e!, umerii ridicați a deznădejde, semnul preferat-cel al mirării!...

În materie de avere și nivel de trai, Radu Cristian nu e ceea ce pare a fi...În realitate, este un biet amărăștean, ca orice funcționar public, care trăiește de pe o zi pe alta! El îmi aduce aminte de un personaj dintr-o piesă de teatru, pus de regizor să prezinte în nuanțe pozitive imaginea generală a patronului bun la suflet cu șomerul disperat. Interpretat magistral de Ștefan Bănică senior, șomerul, intră, la un moment dat, pe scenă, îmbrăcat la trei ace din cap până în picioare. Cu blănuri valoroase, costum la comandă și pantofi de lux! El se îndreaptă către un individ aflat la un birou, îmbrăcat cu 10 clase sub el...Se așează în genunchi în fața lui și strigă în gura mare: “Patroane, curg zdrențele de pe mine!”

Într-o imagine similară, dar fără patron, apare și primarul Mangaliei, domnul Radu Cristian, care ne sugerează că este amărââââât, sărac lipit pământului, încât, nimeni nu îl poate dezlipi de pe locul sărăciei unde s-a oprit! Tot ceea ce vedem la purtător sau citim prin diverse declarații de avere ale domniei sale, un soi de lucrări SF, nu-i aparțin primarului Radu! Aceste bunuri i-au fost donate de mama sa soacră dintr-un vechi castel! Și acum vine senzaționalul de senzațional! Soacra domnului primar o întrece în povestiri și în generozitate cu carul pe mătușa Tamara, a lui Adrian Năstase! Ăla care era obsedat să-și numere ouălele din oră în oră!

Se știe că, în general, relația dintre soacră și ginere este una rece și conflictuală...De data aceasta, ne aflăm în fața unei mari curiozități! Soacra dă totul ginerului! Dar, sigur, nu este treaba mea! Fiecare face ce vrea cu averea lui, mai ales când aceasta are un profund specific imobiliar!

Tamara rămâne simbolul economiei capitaliste de la noi în diverse forme, de puneri la ciorap, la saltea, dar dintre cele vechi, nu Dormeo sau alte firme de acest gen, pușculița cu doi bani, ghivece..Povestea ei imperialistă a început cu o banală afacere cu jaluzele! Motivată de un caz social ieșit din comun. Din cauza infatuării personale, nepoțelului doamnei Tamara îi bătea tot timpul soarele în ochi!

Am auzit comentarii despre tot felul de trocuri în politică, de situații în care a fost furată mireasa și dusă pe jos până la Ploiești. Dar nu am auzit niciodată ca vreun candidat să ceară contracandidatului favorit să renunțe la luptă în favoarea sa! Cum au procedat unii la pandemie...S-au bărbierit cu pisica pe fața uscată și după aceea au reclamat că au fost mușcați de puii de pandemie! Ca să câștige eventual alegerile prin neprezentarea titularului sau abandonul acestuia!

A fost o perioadă în care Mohammad Murad a jucat la liber rolul de talisman utilitar cu 3 dorințe după modelul peștișorului de aur. Marele jucător și antrenor de fotbal Iordănescu are 5 iconițe utilitare de acest gen. Și le pupă pe toate într-un singur minut cu plecăciune! Radu Cristian și-a tras singur un picior în fund, și-a flocăit părul până la stadiul de Ciufulici, s-a mușcat singur de degete, precum, fetița cu chibritele și s-a agățat de picioarele lui Mohammad, rugându-l să nu candideze la Mangalia, la concurență cu domnia sa!

Acum se laudă că praf îl face pe Moha! Mă tem că se laudă cam devreme! Am participat la câteva manifestări electorale, ca să văd reacția locuitorilor Mangaliei la întâlnirile cu Mahommad Murad. Eram curios să văd cine fuge primul? Paradoxal, nu au fugit nici mangalioții și nici Mahommad! La un moment dat, la o adunare cetățenească, a țâșnit dintr-un boschet o făptură care a tulit-o drept spre pădurea Comorova, dar a dat nas în nas cu Mohammad Murad! Acesta l-a recunoscut pe primarul Radu care fugea de mama focului! Pe-n ce ?

De când i s-a așezat Mohammad Murad în coaste pentru Primăria Mangalia, domnul primar aleargă după susținători! Cam greu, de vreme ce deja cetățenii orașului au căpătat curajul de a-l aborda în plină stradă, inclusiv cu pancarte, cerând explicații despre starea deplorabilă a orașului Mangalia.

 

Cod unic mandatar financiar: 24200416

  

Adauga un comentariu

Aboneaza-ma la comentarii

Editorial

PATRONUL DE LA MIO CAFFE SE CONSIDERĂ VICTIMA COLATERALĂ A UNUI CONFLICT POLITIC!
scris de Lucian Cristea
În viață, nu este suficient să stai liniștit în banca ta, cum am stat eu la semafor și, degeaba, a intrat unul cu un BMW în mine(...)
citeste mai mult

Cele mai noi

Cele mai recente comentarii