Nume
Email
Categoria din care vrei sa primesti
editorial
MĂ PIȘ PE PRESĂ!

MĂ PIȘ PE PRESĂ!(955)

“Mă piș pe presă!” Declarația aparține unui personaj foarte mediatizat, de la care aveam unele pretenții, dar nu am palton! Ea a fost făcută într-o atmosferă solemnă cu o mare încărcătură OSTILĂ la adresa ziariștilor locali. Nu oricine își permite să se pișe cu o asemenea dezinvoltură în capul presei! Formula aleasă pentru a-și exprima antipatia este mai mult decât degradantă! Și chiar periculoasă, pentru că își poate uda șosețelele...Din cauza umidității peste procentul acceptat, vrei să moară susținătorii săi? Că doar în fața lor a făcut respectiva declarație! Ca să demonstreze că lui nu-i pasă de cei care îl critică!

Ca să mă mențin în nota sa de vulgaritate, i se rupe dumnealui! Nu e bine! Domnul în cauză, oare merită să-i mai spun domn?, m-a convins că nu haina îl face pe cetățean...Până acum, ne-am luat-o fiecare individual pe cap de jurnalist. Cazul meu, caz social. Acum jurnalistul este analizat la grămadă prin prisma efectului de breaslă. Față de bâlbâielile jenante ale politicienilor, care nu reușesc să reproducă papagalicește nici măcar o înjurătură de mamă sau orice altă rudă secundară, domnul în cauză este explicit, coerent și virulent.

“Mă piș pe presă!” Nu pe unul, nu pe doi, ci pe toată presa! Vă imaginați ce capacitate de urinare are individul, ce aspersoare, ce jet? Cum urinează el din toate pozițiile ca un planor ușor de manevrat...Udând florile, roșiile, culturile, statuile...Sau face direct din parașută. Pe burtă, pe spate, în zig-zag. După care, ușurat de-a binelea execută tumbe precum delfinii aflați în timpul unei reprezentații de succes...Când este un bărbat fericit într-un tren aglomerat? Auziți cum bălăngăne ecoul, care umblă dezbrăcat de sarcini?

Studiu tactic pentru jurnaliști. Cum putem contracara un asemenea atac mai mult decât murdar? Simplu. Dușmanul de clasă, pentru că la nivelul vocabular și maniere avem câteva clase peste el, trebuie adus într-o poziție de luptă atât de dificilă, încât, individul să fie nevoit să facă contra vântului sau împrăștiat...Dacă se ajunge la faza finală a unui șut în cur, atunci e musai ca jurnaliștii să deschidă foc cu foc asupra prostatei sale…

Dar de unde i se trage capacitatea de a urina pe presă cu atâta ușurință și lipsă de respect? Poate ca reflex dintr-o lungă izolare într-un mediu umed...Să fi făcut în pat când era copil și drumuri cutreiera? Din cauza pandaliilor, să-l fi apucat o criză de demnitate într-un lift cu ușile blocate? Să-i fi făcut careva gluma aia proastă cu “Pișă-te că pleacă trenul?” Să se fi enervat prea mult cu chibritele șterpelite din poala unei fetițe celebre care se juca în poarta casei cu ele? Știți ce se întâmplă dacă te joci cu focul...Oare mai face în pat la vârsta pe care o are? Și de ce se pișă dumnealui exact pe presă? Așa procedează cu toți cei pe care îi detestă! Este poate o formă de refulare personală.

“Mă piș pe presă!” Oamenii au fel și fel de trăiri personale și se exprimă diferit. Unii prin bășica udului, alții pe nas, fiecare dupa posibilități...Poate că domnul în cauză se simte constrâns de anumite complexe personale, dar asta nu înseamnă că își poate permite orice! Dacă face în zig-zag pe pereți, atunci să meargă urgent la medic și să nu urineze în capul presei! Dacă este o chestiune care ține direct de caracter și de un anumit stadiu de 7 ani din viață, atunci e trist și greu pe drumul de întors acasă...
 

 

 

Adauga un comentariu

Aboneaza-ma la comentarii

Editorial

NE ÎNTOARCEM ÎN EVUL MEDIU!
scris de Lucian Cristea
Trăiesc cu senzația că mă aflu într-un tren al timpului pierdut, care trece dintr-un tunel în altul, are o frecvență bună în mers(...)
citeste mai mult

Cele mai noi

Cele mai recente comentarii