SPITALUL MUNICIPAL MANGALIA: POVESTEA VIEȚII CONTINUĂ!(4758)

Se întâmplă, la un moment dat, din rutină, să trecem cu vederea potențialul tehnico-tactic rudimentar de care dispunem! De când cu ofensiva "pandaliei" pe scară largă, nu îți mai poți permite să fii neglijent cu tine însuți...Prețul neglijenței a devenit, în contextul războiului actual, axat pe supremația vaccinului, de-a dreptul nemilos...

Trebuie să recunosc că, în comparație cu măreața "Corona", m-am dovedit a fi un naiv vecin cu prostia, în condițiile în care m-am pretat la un teribilism de doi lei! M-am trezit, într-o zi de vineri, după o săptămână de veșnice amânări, cu spectrul morții covidiene înscris pe frunte, locul în care îți este înscris ceea ce îți este scris pe vecie. Atunci, m-am hotărât să ies din tranșee și să mă alătur celor care au curajul să se confrunte direct cu covrigul, gândacul, virusul vârcolac! M-am convins că sunt un ignorant! Nu despre faptele mele de vitejie vreau eu să scriu, ci despre inconștiența cu care am tratat problemele mele de imunitate...

Până astăzi, am trăit cu convingerea că sunt nemuritor și că nu are de ce să îmi pese de moarte! A venit însă o banală zi de vineri, când mi-a fost imposibil să mă ridic din pat! Fără nici un semnal prealabil, fără să cunosc simptolele prealabile ale unei maladii necunocute mie...Practic m-am trezit țintuit pe pernă! Alături de mine, Claudia, incapabilă să scoată și ea o vorbă...Abia aunci am realizat că suntem prizonieri în brațele Coronei și că dacă nu ne smucim de-acolo, da, acesta este termenul, nu vom mai avea vreme și nici șanse de speranțe...În clipa aceea, frica de moarte, singuri, zolați în casă, fără niciun ajutor, a pus definitiv stăpânire pe noi...Moartea nu este câtuși de frumoasă, după cum o evocă poeții scăpați din frâu! Un singur lucru rămâne valabil, ca simbolistică și ca realitate, dacă această chestiune mai interesează pe cineva. Moartea, în cazul nostru, după modelul Romeo și Julieta, având ca martor pe ucigașul Covid...Nici nu îți dai seama cât de rapid se deplasează moartea către tine! Din ceea ce ai fost, te transformi într-un cadavru viu. Devii neputincios. Nu față de tine, cât față de partenera ta de viață! În jurul tău, de peste tot, ploua cu moarte! Moartea a pus stăpânire peste tot! Zeci, sute de morți în numele unei, în aparență, banale epidemii!

Moartea s-a transformat în unitate de măsură universală...Nu scapă nimeni de numărătoarea ei, dar parcă nu se producea cu atâta viteză și precizie! Practic, nu ai nici o șansă să te ascunzi! Unde și când! Ești un norocos, dacă ai în viața ta prieteni adevărați, care trec direct la acțiune atunci când zilele tale sunt numărate! Îmi găsesc cu greu cuvintele cu care să mulțumesc doamnei doctor Maria Călin, de la Spitalul Municipal Mangalia, care ne-a salvat practic viața!!! Doamna Maria Calin, ne-a redeschis poarta spre viață! A aflat de situația critică în care ne aflam și ne-a sunat, spunându-ne. Citez: "Faceți-vă imediat bagajele și veniți la Mangalia!" Ce șansă! Cât noroc cu carul! Înconjurată de bolnavii de Covid de la Mangalia și din împrejurimi, Maria Călin a aflat ca suntem cu un picior în groapă și s-a grăbit sa ne acorde poate o ultimă șansă! Am ieșit pe ușa casei cu lacrmi în ochi, profund impresionat de gestul doamnei doctor și a soțului domniei sale. Adrian Călin, prieten vechi, care ne-a preluat cu toata dragostea lui față de oameni! Căci nu am întâlnit în viața mea un asemenea spirit de sacrificiu și o bunătate sufletească fără egal!

Cât de spectaculoasă este uneori viața când constați că adevărații tăi îngeri păzitori sunt dintre cei aflați în preajma ta! Ei nu vorbesc mult, cum este și cazul Mariei Călin...În cazul său, vorbesc de la sine o frumusețe feminină incredibilă, profesionalismul și vocația sa de a salva oameni de la moarte! În acest context, stau și mă-ntreb oare câte vieți și-a trecut în cont doamna doctor? Ce atinge un astfel de om, devine nobil și nemuritor!

Iată, la Mangalia, Spitalul Municipal s-a transformat într-un reper al SPERANȚEI! Este un lucru extraordinar! Cum a fost posibil? Simplu. Prin sacrificiul de care a dat și dă în continuare dovadă minunata echipă de suflet condusă de doamna doctor Călin...Fără o echipă adevărată, alcătuită din fete la fel de frumoase și pricepute, medici, asistente medicale, infirmiere etc, Spitalul Municipal Mangalia nu ar fi ajuns la punctul de performanță menționat mai sus...Ceea ce te impresionează cel mai mult și cel mai mult sunt sufletul fără pereche ale acestor doamne unicat ale Mangaliei, bunătatea și răbdarea cu care îi înconjoară pe bolnavi! Ele sunt un monument de bunătate sufletească! Te ajută să treci peste impas și să nu îti pierzi încrederea în Dumnezeu!

Le mulțumim din suflet întregii echipe de îngeri păzitori, alinători, vindecători, optimiști și comunicativi, care nu ne-au lăsat o clipă singuri, zi și noapte, aplecându-se cu dedicație asupra scopului final, salvarea noastră de la moarte!

Mulțumim doamnei doctor Maria Călin, domnului doctor Georgi Georgiev și minunatei echipe de asistente medicale și infirmiere: Adilburi Emel, Cojan Rozica, Timofte Bianca, Mirza Marinica, Ion Mihaela, Soare Mirela, Cioran Giorgiana, Glăvan Ionica, Foca Florentina, Costinescu Agnulla, Tudor Carmen, Jianu Vasilica, Luca Marina, Cruceru Ana Maria, Dobrescu Vasilica Elena, Vlădescu Monica, Petrache Mihaela, Marinescu Daniela. 

Am venit la Mangalia plângând, ca și cum eram pe ultimul drum! Vom pleca de la Magalia pe picioarele noastre, zâmbind, cu asigurări că ne vom intoarce acasă sănătoși, fără sechele și din nou plini de viațâ! 

Să vă dea DUMNEZEU tot ce este bun pe lumea asta!