Cernavodă, colț de identitate spirituală și culturală, surprinsă în
vernisajul „Imagini picturale”(547)

Ieri, 26.04 2024, într-una din frumoasele săli din cadrul Hotelului Imperio din Cernavodă, „Asociația Multiculturală Străbunii Europei” a deschis vernisajul expoziției de pictură în ulei “Imagini Picturale”. Evenimentul a fost prezentat de doamna Dorina Carmen Șușman, președintele asociației.
 

Prezența pictorului ardelean Ioan Adrian Mocan, originar din Turda, a fost marcată prin lucrări reprezentative, remarcabile și prin încărcătură “identitară și spirituală”.

Acest eveniment cultural, de înaltă ținută artistică și sensibilitate simbolistică, vine în scopul susținerii proiectului inițiat de „Asociația Străbunii Europei” de “Înfățișare a Dobrogei într-un mod mozaicat multicultural etnic”.

Ioan Adrian Mocan prezintă Dobrogea în imagini trecute prin propria-I sensibilitate și, remarcabil pentru ziua deschiderii vernisajului, este pictura ce înfățișează cei trei sfinti romani și protoromani, Chiril, Chindeu şi Tasie, martiri recrutaţi din rândul populaţiei autohtone daco-romane din Scythia Minor (Dobrogea), în anul 304, în cursul groaznicei persecuţii a împăratului Diocleţian. 26 aprilie este chiar ziua de sărbătoare a celor trei sfinți, cunoscută ca ziua prăznuirii lor.  În anul 1940, cu ocazia ultimelor săpături arheologice a fost descopertă placa votivă cu inscripția care confirmă numele celor trei martiri menționați și în textele Martirologilor la Axiopolis.

În Bazilica Cetății Axiopolis a fost descoperită și placa care îi înfățișează pe cei trei sfinți martiri care, prin lucrarea pictorului Ioan Adrian Mocan, au primit o proaspătă înfățișare, înconjurați de simboluri identitare: cetatea din fundal și zidurile trainice din fața celor trei.

A mai fost menționat, în cadrul expunerii domnei Șușman, faptul că ruinele Cetății Axiopolis nu pot fi vizitate, din păcate, pentru faptul că se află în interiorul unei unități militare.

La eveniment au participat oameni de cultură, jurnaliști și scriitori, doamnele Lucherea Nistor și Ema Coteț, vicepreședintele, resp. reprezentanta „Asociației Străbunii Europei”, cadre didactice și elevi, care au exprimat gânduri și impresii.

Viorel Chibzui, membru la Cenaclul Literar „Mircea Eliade” a omagiat, prin discursul său, personalitatea lui Anghel Saligny, strălucitul inginer cu origini franco-române, licențiat în Germania, care a refuzat ofertele ispititoare de a rămâne chiar în mediul academic german, exprimând vehement că "Dacă o țară ne-a dat azil și ne-a recunoscut drept fiii ei, noi n-o putem trăda”. Acest adevăr vine în amară contradicție cu realitatea de azi, a spus Viorel Chibzui, când specialiștii, instruiți în țara noastră, o părăsesc imediat ce roadele educației române se conturează.

Lecția de istorie prezentată de acesta s-a bucurat de aprecierea auditoriului, iar ilustrul inginer Anghel Saligny și-a căpătat încă o dată omagiul binemeritat pentru construirea capodoperei sale, podul ale cărui lucrări au fost începute în octombrie 1890 și au fost finalizate în septembrie 1895, sub domnia regelui Carol I. A fost menționat și minunatul gest de încredere în propria-I operă, al lui Anghel Saligny , care s-a așezat sub pod când peste acesta au trecut 15 trenuri încărcate, pentru a-i testa rezistența.

Evenimentul a conținut și un sector destinat compexului statuar de la Hamangia, “Gânditorul și femeia lui”, alt element de identitate culturală și spirituală a zonei. Aceste lucrări, create de președintele „Asociației Străbunii Europei” Dorina Carmen Șușman, sunt replici inspirate de artefactele descoperite în Cernavodă, constituind o benefică promovare a valorilor culturale identitare.