Nume
Email
Categoria din care vrei sa primesti
dosarele timpul
ANALIZĂ: Județul Constanța a căzut pe locul opt în România ca importanță economică

ANALIZĂ: Județul Constanța a căzut pe locul opt în România ca importanță economică(4797)

Constănțenilor le place să creadă că județul lor este cel mai important din țară, din punct de vedere economic. Au și de ce: porturile Constanța și Mangalia, jumătate din capacitatea de cazare a țării, Mamaia, Centrala nuclearelectrică de la Cernavodă, rafinăria din Năvodari, parcurile nesfârșite de eoliene, agricultura – iată numai câteva motive.

În ciuda atuurile menționate mai sus, Constanța pierde teren din punct de vedere economic. Într-un top la nivel național după cifra de afaceri a societăților comerciale din județe, realizat de Ziarul Financiar, pe baza datelor de la Registrul Comerțului și de la Institutul Național de Statistică, județul de la malul mării nu este pe locul al doilea, după București, așa cum s-ar aștepta locuitorii lui, ci pe un neverosimil loc opt.

Iată cifrele dezastrului, așa cum reies din analiza Ziarului Financiar. S-au luat în considerare cifrele de afaceri ale societăților comerciale, fără bănci și instituții financiare. Ei bine, cifra de afaceri a firmelor din Constanța, în anul 2012, a fost de 7,3 miliarde de euro. Mai bine clasate sunt județele Prahova și Brașov (7,5 miliarde euro fiecare), Cluj (8 miliarde), Timiș (8,7 miliarde), Argeș (9,1 miliarde), Ilfov (13,6 miliarde euro). Pe primul loc, la mare distanță, este Bucureștiul, cu 81,9 miliarde euro. Lucrurile nu stau bine nici în ceea ce privește unele lucruri foarte importante pentru oameni: locurile de muncă și nivelul salariilor. Județul Constanța nu reușește să creeze decât 134.105 locuri de muncă, spre deosebire de 160.736 în Prahova, 152.378 în Cluj sau 199.900 în Timiș, ca să dăm numai câteva exemple. Aceste cifre au un corespondent și în rata șomajului. În Constanța este de 4,4%, în Timiș de numai 1,9% (în decembrie 2013).

La fel de important este, spuneam, nivelul salariilor. Constanța, cu un salariu mediu net de 1.679 de lei, în decembrie 2013, nici măcar nu se poate compara cu Bucureștiul, unde vorbim de 2.474 lei. Din păcate, în acest clasament în față se află și Ilfov (2.138 lei), Gorj (1.823 lei), Sibiu (1.882 lei), Cluj (1.890 lei), Timiș (1.782 lei), Argeș (1.772 lei). Constanța este aproape la egalitate cu Brașovul (1.672 lei), Pravoha (1.662 lei) și chiar Galați (1.620 lei).

În rimtul actual, județul Constanța nu se va mai compara însă cu Timiș sau Cluj, ci cu județe ca Sibiu, mult mai mici din punct de vedere al populației, dar care atrag investiții străine importante. Cifra de afaceri a firmelor din Sibiu a fost de 5,2 miliarde euro. Pentru investitori, este important că profitul net obținut de acestea a fost de 472,9 milioane euro, la o distanță umilitoare față de profitul obținut în Constanța, care a fost de numai 363,9 milioane euro (date privind anul 2012).

Cum se explică faptul că unul dintre cele mai bogate județe din țară, cel puțin teoretic, este depășit în mod rușinos. Un expert consultat de Ziarul Financiar are o explicație. „Primarii, prefecţii sau şefii consiliului judeţean au viziuni limitate şi sunt preocupaţi de „câţi bani avem de cheltuit şi cum putem să-i cheltuim“ şi nu de atragerea de investiţii“, a explicat Matei Păun, CEO al BAC Investment.

Să ducem mai departe această analiză. Județele unde a existat interes pentru atragerea investitorilor sunt acum cele care oferă cele mai multe locuri de muncă și care au cele mai mari salarii. În Cluj și Timiș, autoritățile județene au pus umărul la construirea de parcuri tehnologice, au acordat facilități, au alergat după investitori. A venit Nokia, a plecat, dar au reușit să aducă apoi DeLonghi și alte companii importante. Timiș a devenit un punct important pe piața componentelor auto, având, desigur, și avantajul apropierii de Ungaria și, implicit, de vestul Europei. Avantaj pe care nu îl are însă Sibiul. Cu toate acestea, bazându-se pe seriozitatea primarului sas, mai multe companii germane au venit în zonă. Dacă ați ajuns în Sibiu știți deja că acest lucru se vede: orașul arată foarte bine, oamenii au salarii bune, perspectivele sunt roz în comparație cu majoritatea județelor din România. Săre comparație, Constanța are două atuuri incredibile: portul și canalul Dunăre - Marea Neagră. Ambele însă sunt folosite mult sub potențial.

Să revenim la Constanța. Cele două domenii importante cu care se laudă județul, industria energetică și turismul, sunt atât atuul, dar și blestemul său. Să luăm, de exemplu, eolienele: investițiile sunt mari, de miliarde de euro, dar profitul pentru oameni este minim. Câștigă cei care au închiriat terenurile, circa 3.000 de euro pe an pentru o turbină. În rest, lucrurile merg de la sine. Poate mai sunt angajați câțiva paznici de pe plan local, pe salarii minime. În turism, activitatea este de două, trei luni pe an, în majoritatea hotelurilor. Salariile sunt de mizerie, practic se supraviețuiește din bacșișuri. Cele mai multe societăți comerciale din domeniu își ascund profiturile: fie sunt pe pierdere, fie declară cifre ridicole. Am scris aici despre faptul că lanțul de restante Scoica are un profit anual declarat de nici 5.000 de euro, iar Sabrosso este practic în faliment, pentru că nu a reușit să aducă, din punct de vedere contabil, evident, profit patronilor.

Încă ceva: investițiile importante în județ au fost blocate. Mai țineți minte când austriecii de la Voestalpine doreau să construiască un combinat de câteva miliarde de euro, care să dea de muncă la miii de oameni? Consiliul Județean Constanța a cerut atunci referendum. Lucrurile au trenat, a venit criza și austriecii au decis să-și mute investiția în SUA. Dar de stațiunea Europa, care ar fi trebuit să se construiască lângă 23 August, mai țineți minte? Austriecii au prezentat planurile, într-o conferință de presă la fața locului. Nu au mai primit însă niciodată avizele necesare. Oamenii de afaceri s-au plâns, oficial și neoficial, că li se pun bețe-n roate, că li se propune să creeze firme comune, că li se ce părți din afaceri. Nimic nu a fost dovedit de instanță.

PS. În materialul video alăturat aveți un dialog halucinant între omul de afaceri George Pădure şi regizorul Alexandru Solomon, din celebrul „Kapitalism - reţeta noastră secretă”.

 

Comentarii

Andrei
17-03-2014
Conform articolului din ZF, firmele care au sediul in Constanta au un profit net mai mare ca cele din Prahova, Brasov si Arges, in plus in Constanta sunt mai multe firme ca in Prahova, Brasov, Arges si Ilfov.
Centrala de la Cernavoda apartine de Nuclearelectrica care are sediul in Bucuresti, deci inregistreaza veniturile si aportul la PIB la Bucuresti si sunt multe companii care desfasoara activitati economice in Constanta dar au sediul in Bucuresti, de la retail la banci, chiar si in turism, de aceea Bucurestiul sta asa de bine, o face doar pe hartie.

Cat priveste latura politica a acestui articol, nu inteleg de ce autoritatile locale si-ar face un deserviciu politic blocand investitiile straine? Si cum pot bloca investitiile fara scandal in media si in justitie din partea investitorilor? Daca investitorii gasesc oportunitati ei bine acestia nu se lasa usor, nu renunta usor la profit si la potentialul unei afaceri. Poate dati exemple de investitori straini nemultumiti de autoritatile locale, eu stiu ca acestia sunt nemultumiti de fiscalitate si evaziune fiscala. Exemplul cu asa zisul om de afaceri George Padure nu este inspirat, acesta a dorit sa faca afaceri cu statul in Constanta. Si daca Padure nu ar fi lasat sa faca afaceri in Constanta putea sa se adreseze justitiei.

Adauga un comentariu

Aboneaza-ma la comentarii

Editorial

MAJESTATEA SA PRIMARUL!
scris de Lucian Cristea
Există o categorie restrînsă de cetățeni care, cu un tupeu ieșit din comun, își arogă drepturi nemăsurate și se plasează singur(...)
citeste mai mult

Cele mai recente comentarii

  • DINTRE 1.000 DE-ALDE CATTANI, NU S-A GĂSIT UN MINISTRU COMPETENT LA INTERNE!
  • SĂ MORI RĂNIT DIN DRAGOSTE DE SPORT...
  • Al cui este Teatrul de vară din Mamaia, cine își bate acum joc de el și nimeni nu se supără?
  • SCURTA VARĂ FIERBINTE A NOULUI MINISTRU DE INTERNE
  • CASA MORTUARĂ ALBASTRĂ A PRESEI