Război între ANAF și patroni. Cine are dreptate?(5512)

Inspectorii antifraudă și proprietarii de afaceri din alimentația publică și turism (dar nu numai ei) se află în război. Primii acuză faptul că se face evaziune fiscală, cei din urmă că se fac abuzuri. Cine are dreptate?

Totul a pornit de la Ordonanța de Urgență a Guvernului 91/2014, potrivit căreia punctele de lucru ale comercianţilor care nu utilizează casele de marcat sau nu emit bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate să fie închise de inspectorii antifraudă. În principiu, un lucru bun. Oamenii de afaceri spun însă că s-a ajuns la abuzuri. Mai multe unități au fost închise pentru diferențe de unul sau trei lei în casă. Pentru 50 de lei, un patron din Suceava, care a plătit anul trecut la stat circa 2,5 milioane de euro, este obligat să pună lacăturl pe magazin. A refuzat, chiar dacă riscă închisoarea. Pe lângă închiderea unității se plătește și o amendă grasă.

În Constanța, pentru că nu s-a emis bon fiscal s-a închis Café Café.

Loviți de acest val de măsuri (căci cu controalele erau obișnuiți, chiar și cu amenzile sau atențiile), proprietarii de afaceri cer măsuri urgente și amenință. Hotelierii de pe litoral se tem că unităţile lor ar putea fi închise de inspectorii antifraudă şi doresc suspendarea sau modificarea OUG 91/2014, privind suspendarea activităţii unităţilor de cazare sau restaurantelor care nu emit bonuri fiscale. Deputatul PNL de Constanţa Mihai Tararache, erijat în lider de opinie al acestora (poate și pentru că știe despre ce este vorba, fiind proprietar de afacere în turism), a spus, vineri, în Constanța, că dacă acest lucru nu se va întâmpla, ordonanţa va fi contestată la Curtea Constituţională.

Investitorii au și amenințat, spuneam. Sorin Mocianu, patronul Cin Cin și consilier judeţean PNL, a fost mai dur. "Propun ca de 1 Mai toate unităţile de alimentaţie publică să facă o grevă şi să se închidă. În afară de hotelurile care au contracte şi care pot caza turiştii, să le dea eventual micul dejun şi apoi să închidă tot. Oricum dacă vine Antifrauda se închide tot, 40-50 la sută din unităţi ne aşteptăm să fie închise de 1 Mai", a afirmat Mocianu, la dezbaterea de vineri. A fost liniștit de reprezentantul Federaţiei Patronatelor din Turism, Virgil Stancu, care a exclus această variantă, spunând că sunt deja turişti români şi străini care au contracte cu hoteluri de pe litoral.

Hotelierii, care încă nu au fost călcați de Antifraudă în acest an, pentru că au unitățile închise, cer și ei măsuri. "Lucrăm cu personal sezonier. El poate să încaseze o notă de plată şi să plece cu ea şi îmi creează gol în gestiune, mie îmi închide unitatea? Sigur că oamenii sunt un pic înspăimântaţi de ceea ce au văzut la televizor. Nouă trebuie să ni se specifice clar prin OUG 91 în condiţii îţi închide unitatea, indiferent că este restaurant, terasă, beach-bar, hotel, magazin alimentar. Trebuie specificate foarte clar. Nu refuzăm controalele, sunt binevenite, dar trebuie făcute într-un cadru civilizat şi nu trebuie să speriem agentul economic", a declarat Nicolae Bucovală, președintele Asociației Patronale Mamaia și patron de hoteluri în Mamaia și Venus.

Cine are dreptate?

Dacă îi asculți pe proprietarii de restaurante și hoteluri, aproape că le plângi de milă. Au și ei dreptatea lor: dacă unitatea este închisă, oamenii sunt trimiși acasă, nu mai primesc salarii, furnizorii nu își mai primesc banii pe facturi, o întreagă afacere moare.
Proprietarii de afaceri au însă dreptate până la un anumit punct, și anume: dacă e vorba de sume modice, de greșeli ale casierei, să închizi unitatea este un abuz (chiar dacă se respectă litera legii, nu se respectă spiritul ei).
Să nu le plângem însă de milă. Știm majoritatea dintre noi, din experiență, că restaurantele făceau evaziunea fiscală. Chiar și acum, după desantul ANAF, unele dintre ele mai întreabă: ”Doriți și bon fiscal?”.
Nu ne credeți pe noi pe cuvânt, ci uitați-vă la profiturile declarate de firmele care dețin restaurante și hoteluri, la impozitele plătite și judecați singuri.
Să luăm un exemplu: restaurantele Sabroso, deținute de Georgio Fast SRL. În 2013, pierderi nete de 141.342 de lei, cu 220 de angajați. În 2012, profit de 14.724 lei, cu 226 angajați. De la înființare până acum, firma a avut, per total, pierderi de 466.974 lei!

Un alt exemplu: Lascu Bros SRL, adică firma care deține restaurantele Scoica.

Firma Lascu Bros SRL a avut, potrivit datelor înregistrate la Registrul Comerțului, o pierdere de 175.440 de lei în 2012, la o cifră de afaceri de 8,2 milioane lei. A înregistrat un profit de 15.861 de lei, în anul 2011, an în care avea 145 de angajați. Cifra de afaceri a fost de 6,46 milioane lei. Cu alte cuvinte, fiecare angajat a contribuit la profitul firmei cu 109,38 de lei pe ani, adică 0,29 de lei pe zi. În 2010 SC Lascu Bros a raportat un profit de 18.372 de lei, în 2009 un profit mai mare, de 73.507 lei, iar în 2008, anul dinaintea crizei, de 93 de lei. Mai bine le-a mers în perioada 20045 – 2007, când profitul a depășit 1,2 milioane lei, după ce în 2004 se înregistrase o pierde de 82.372 lei. De menționat și un fapt lăudabil: firma a trecut pe profit în 2013, cu un profit net de 917.893 lei.

Afacere scoasă la vânzare

Cel mai bun exemplu este însă cel al restaurantului închis, Café Café. Inițial, acesta a funcționat pe firma SC Café Café Restaurant SRL, în perioada 2007 – 2009. În acești ani, a raportat următoarele: profit net de 2367 lei, pierderi de 267.557 lei (în 2008), respectiv pierderi de 989.004 lei (în 2009). Firma a intrat în insolvență, furnizorii i-au cerut falimentul, iar patronul și-a mutat afacerea pe altă firmă, Restaurant Mediteranean SRL. Iată raportările financiare: 2011 – pierdere netă de 399.639 lei, 2012 – pierdere netă de 634.813 lei, 2014 – pierdere netă de 354.449 lei. În total, în șapte ani de funcționare, restaurantul a pierdut 2.643.095 lei, adică 377.585 lei pe an, adică 31.465 lei pe lună, adică 1.048 lei pe zi. Patronul Café Café, Cătălin Iuliu Nedelcu, a fost condamnat de Judecătoria Constanţa la un an de închisoare pentru ultraj, după ce a agresat doi polițiști. Din arest, Nedelcu și-a scos la vânzarea afacerea.

Ce spune legea

Reamintim că de la 1 martie, punctele de lucru ale comercianţilor prinşi că nu utilizează casele de marcat sau nu emit bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate sunt închise de inspectorii Direcţiei Antifraudă. Fiscul va dispune suspendarea activităţii operatorului economic în punctul de lucru pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi trei luni, dacă constată încălcarea uneia dintre obligaţiile de dotare cu aparate de marcat electronice fiscale, achiziţionate doar de la distribuitori autorizaţi sau unităţi acreditate, utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, emiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, respectiv emiterea de bonuri cu o valoare care corespunde realităţii, precum şi întocmirea de documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat. Pentru încălcarea obligaţiilor menţionate, inspectorii vor aplica amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 15.000 de lei, însă dacă la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor există sume deţinute fără a putea fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special sau prin chitanţe, banii se confiscă, caz în care amenzile se situează între 2.000 lei şi 4.000 lei.

Șeful ANAF, surd la critici

Șeful ANAF, Gelu Diaconu, susține că tot acest scandal legat de acțiunile ANAF este o marotă, însă inspectorii de la Fisc nu pot ignora infracțiunile economice minore pentru că acestea devin majore.
„Tot aud marota cu Fiscul care se duce peste comercianţii mici şi îi sufocă cu amenzi pentru câteva sute de lei încasate fără emiterea unui bon fiscal, în loc să se ducă în controale la marii evazionişti. E greu de înţeles de ce se perpetuează cu asiduitate această idee, în condiţiile în care ANAF a informat, nu o dată, presa şi opinia publică că, în 2014, în primul an de activitate, Direcţia Antifraudă a înaintat organelor de anchetă peste 700 de sesizări penale cu o valoare a prejudiciilor de circa 780 milioane de euro. Şi că valoarea actelor de sesizare cu prejudiciu mai mare de 1 milion de euro a reprezentat 90% din totalul prejudiciilor", a declarat Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele ANAF, răspunzând unei întrebări HotNews.ro.
„Linia prioritară de acţiune este dată de instrumentarea cazurilor de fraudă fiscală organizată, însă nu putem neglija mică evaziune. Pentru că, adunate, toate aceste cazuri mici înseamnă sute de milioane de euro care nu mai ajung la bugetul de stat. Şi, apoi ne plângem că nu sunt bani pentru şcoli şi spitale", a mai explicat Gelu Diaconu. „Acum câteva zile am făcut public raportul de activitate al Direcţiei Antifraudă pe primele două luni din 2015 în care s-a arătat că a înaintat deja 86 de sesizări penale cu prejudicii aferente de peste 100 milioane de euro, şi că 87% din valoarea sesizărilor penale o reprezintă prejudiciile identificate mai mari de 1 milion de euro. Cât despre amenzile date pentru 100 de lei pentru care nu s-a emis bon va spun doar atât: pentru mine nu există o limita de la care evaziunea este acceptată. Nu m-aş putea uită în ochii comerciantului cinstit, care-şi plăteşte dările, şi să-i spun că pe vecinul lui l-am iertat că nu a dat bon, pentru că suma este de doar 100 de lei, în acel moment. Aşa ceva nu se va întâmplă cât timp mă aflu în fruntea ANAF", a mai explicat pentru HotNews.ro Diaconu.

Reacția premierului

Abuzurile ANAF au ajuns la urechile lui Ponta. "ANAF îşi pune în practică politica pe care eu am tot cerut-o, de combatere a evaziunii fiscale, şi sper să o facă în continuare, dar fără excese, domnule preşedinte. În limita legii şi a bunului-simţ, că, totuşi, când mergem şi facem excese, cădem în partea cealaltă. Eu cer tuturor angajaţilor ANAF să-şi facă datoria cu duritate, dar nu cu excese şi sunt convins că veţi găsi această limită", i-a spus Ponta şefului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Ştefan-Diaconu, în faţa presei.

”Direcția Generală Antifraudă Fiscală este o monstruozitate”

Fostul europarlamentar constănțean Sebastian Bodu a declarat, astăzi, că va ataca ordonanța la Avocatul Poporului. ”Direcția Generală Antifraudă Fiscală este o monstruozitate. Este un fel de Gardă Financiară mai mare, mai agresivă și mai abuzivă. Am spus tuturor că nu trebuia înființată și că antifrauda trebuie să rămână o structură mică, formată din cei mai buni profesioniști atât pe control operativ, cât și fiscal, care să meargă punct ochit-punct lovit peste marii evazioniști. E adevărat, nu mă așteptam ca cineva să dea doi bani pe părerea mea. Sancțiunile pentru neregulile în gestiune sunt abuzive și chiar neconstituționale. Câtă vreme nu afectează baza impozabilă nu e treaba statului dacă sunt plusuri sau minusuri in gestiunea zilnică, ci treaba patronului. Rolul fiscului e să stabilească baza corectă de impozitare, nu să verifice gestiunea, precum făcea Miliția Economică, pe vremea când economia era de stat. Voi ataca la Avocatul Poporului textele de lege care permit aplicarea de sancțiuni pentru nereguli în gestiune. Evident că nu mă aștept de la Victor Ciorbea să sesizeze Curtea Constituțională, pentru că el este, de fapt, avocatul lui Victor Ponta, dar plătit din banii noștri. Așa că voi posta textul plângerii, astfel încât orice patron abuzat să îl poată folosi într-o excepție de neconstitutionalitate, cu prima ocazie când se va judeca cu ANAF”, a spus Bodu.

O posibilă concluzie

Antifrauda comite abuzuri când închide firme pentru un leu în plus, dar nici patronii nu sunt, în cele mai multe cazuri, sfinți. Un restaurant care funcționează numai pe pierdere de la înființare și care își plătește anagajații cu salariul minim, despre care știm că face evaziune, își merită, probabil, soarta. Calea de mijloc ar fi însă ca ANAF să se transforme într-o instituție umană, să colaboreze cu proprietarii de afaceri, căci fără ei nu ar exista. Așadar, controalele, în opinia noastră, nu trebuie făcute pentru a amenda și a închide magazine, ci întâi pentru a îndruma și explica ce și cum trebuie făcut. Dacă după asta regulile sunt încălcate, sancțiunile trebuie să fie drastice.
 

Comentarii