UNIVERSITATEA OVIDIUS – MAŞINA DE SPĂLAT EXMATRICULAŢI ŞI REPETENŢI(3486)

 Dacă în vremea Prohibiţiei, în America, Al Capone inventase metoda de spălare a banilor proveniţi din traficul ilegal de alcool, înfiinţând nişte amărâte de spălătorii care „făceau” profituri absolut uriaşe, în zilele noastre, la Universitatea Ovidius, s-a inventat metoda de spălare a studenţilor. Această curăţire de păcate se face prin: procedeul transferurilor.

 Eşti student derbedeu, care nu pune mâna pe carte, sau pur şi simplu eşti prost şi nu pricepi ce ţi se predă? Eşti exmatriculat, în pericol de a fi exmatriculat sau de a rămâne repetent la universitatea unde părinţii au făcut eforturi ca să te trimită să înveţi carte? Nici o problemă. Frământările tale au luat sfârşit. Universitatea Ovidius îţi stă la dispoziţie cu servicii de calitate pentru albirea foilor matricole, îmbunătăţirea numărului de credite precum şi alte procedee prin care să poţi evita nenorocirea: exmatricularea sau repetenţia.

MECANISMUL CREDITELOR

 Pentru a înţelege exact cum funcţionează această maşinărie, simplă altminteri, trebuie la început să facem câteva precizări.

 Există un organism de stat, numit Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Între atributele principale, acelea de a evalua calitatea universităţilor şi a le acredita, fie ele de stat sau particulare, sau a constata codiţiile pe care le oferă pentru studiu, ori competenţa şi calitatea cadrelor didactice, ARACIS mai are şi multe alte mici atribuţii care derivă din acestea principale. Între ele şi aceea de mediator între universităţi. Ce înseamnă asta? Că ARACIS veghează ca, respectându-se autonomia universitară, programele de studiu la facultăţi similare din diferite universităţi, să fie armonizate. Spre exemplu, la o facultate de jurnalistică, disciplinele de studiu, chiar dacă poartă denumiri diferite, să conţină cam aceleaşi informaţii care să fie transmise studenţilor de către profesori.

 Ce rol are această mediere? Pe lângă faptul că ar trebui să asigure ca studentul de la Cluj, să beneficieze de aceleaşi informaţii la cursuri ca şi cel de la Iaşi sau de la Bucureşti, mai este foarte importantă atunci când este vorba despre transferul unor studenţi de la o universitate la alta.

 Să vedeţi de ce. Pentru a promova un an de învăţământ, studentul trebuie să îndeplinească un număr de credite. Ce sunt aceste credite? Un punctaj care se acordă învăţăcelului în funcţie de performanţele la învăţătură. Nu li se spun puncte, ci credite. Pentru un examen luat la o disciplină de studiu, , se acordă spre exemplu un număr de 5 credite. Sub medierea ARACIS, universităţile din România au convenit ca, pentru a promova primul an de studiu, un student trebuie să aibă un număr minim de 30 de credite, din 60 posibile. Adică jumătate. De ce este foarte importantă această cutumă? Pentru că anul întâi este eliminatoriu. Dacă un student nu-l promovează, adică nu obţine acest minim de 30 de credite, este exmatriculat şi trebuie să dea din nou admitere.

 Ei, de-aici intervine şmecheria. Pentru ca loaza să nu rămână repetentă la universitatea unde nu a performat, nu pleacă în excursie ca Goe, la Bucureşti, dus de mam’mare, mamiţica şi tanti Miţa, ci, condus de interes, merge la Mare, la Constanţa. La maşina de spălat repetenţi de la Universitatea Ovidius.

 Să mai spunem că Legea învăţământului precizează cât se poate de clar că nu se pot face transferuri în primul şi în ultimul an de studiu şi că, pentru a fi înscris într-un an de studiu superior la universitatea unde se transferă, studentul trebuie să fi promovat anul inferior la universitatea de unde se transferă. Logic, nu?

MAMA RĂNIŢILOR DE LA ALTE UNIVERSITĂŢI

 Pentru a nu fi acuzaţi că facem afirmaţii fără acoperire, să dăm şi câteva exemple concrete. Ele nu ne-au fost aduse de valuri pe când admiram stabilopozii de la Cazinou, ci fac parte dintr-un document oficial, un raport editat de MEN, în urma unui control efectuat de Corpul de Control al ministrului, la UOC.

 Şi pentru că tot am pomenit de documentul oficial, să începem cu concluziile la care au ajuns reprezentanţii MEN referitor la transferul studenţilor români –legalitatea transferurilor, cataloage de diferenţă, dosare personale ale studenţilor la UOC de la alte universităţi din ţară. La pagina 61se arată că au fost comise:
1.Transferuri între universităţi fără acordul rectorilor
2. Transferuri realizate fără acordul decanilor şi al rectorilor.
3. Transferuri realizate fără să se îndeplinească numărul minim de credite.
4. Transferuri realizate în anul I sau terminal –Respectiv IV sau VI.
5. Transferuri realizate între programe de studii şi domenii de licenţă diferite

Acum, hai şi cu concretul.

La Facultatea de Construcţii
Voiculescu Iulia Daniela, transferată în anul universitar 2010-2011 de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Specializarea Construcţii Civile, Industriale şi Agricole, an III, la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Facultatea de Construcţii, Specializarea Construcţii Civile, Industriale şi Agricole, an IV. Studenta, deşi nu obţinuse numărul necesar de credite, a fost totuşi înscrisă în anul al IV-lea. Şi ca masa să fie bogată, să mai spunem că la această facultate, anul al IV-lea este an terminal. Adică nu era voie, conform Legii Învăţământului, chiar dacă avea numărul de credite necesar.

Lăpăduş N. Nicolae, a fost mai tare. A sărit pur şi simplu peste un examen. L-a promovat cu o simplă cerere. Adică pe 02.11.2010, i s-a aprobat transferul de la studii de licenţă la studii de masterat, fără a mai trecere printr-un concurs de admitere la masterat, aşa cum prevede legea. Pe acest principiu, la anul poate face altă cerere şi masteratul devine doctorat. Tot fără examen.

Bine pentru repetenţi este şi la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice.
Studentul Hînsă S. Mircea, ca viitor om politic cu studii de specialitate, a făcut şi el o coteţărie ca să scape de exmatricularea din anul întâi şi trimiterea acasă. A fost înmatriculat direct în anul al ll-lea de studiu, an universitar 2009-2010. La Universitatea “Ovidius”. După ce i-a fost analizată activitatea de la universitatea de unde se transfera, i s-au recunoscut, conform fişei de echivalare, 18 credite mari şi late. Departe rău de cele minimum 30 care trebuie obţinute în primul an de studiu pentru a fi transferat în anul al II-lea. A fost, totuşi, înmatriculat glorios şi mare minune dacă peste câţiva ani nu-l vom vedea ca tânăr politician perorând de la tribuna Parlamentului despre corectitudine şi nevoia de a avea un învăţământ cinstit şi de calitate în patria noastră.

Dar mânării cu transferurile se fac inclusiv în interiorul Universităţii. În acest caz, mecanismul este următorul. Viitorul student, dacă nu se simte pregătit prea bine, dă examen la o facultate mai prăpădită, unde pretenţiile nu sunt aşa de mari, iar media de admitere este scăzută. Candidatul este admis, iar după o perioadă face cerere şi este transferat la o facultate de elită din cadrul UOC, unde nu ar fi fost admis niciodată. Spre exemplu, la Facultatea de Matematică şi Informatică. Studentul Adrian Stănică, transferat în anul universitar 2011-2012 de la Universitatea “Ovidius” din Constanţa, Facultatea de Construcţii, Specializarea Inginerie civilă, an II de studii, la aceeaşi Universitate “Ovidius” din Constanţa, dar la Facultatea de Matematică şi Informatică, Specializarea Informatică, an II de studii.

Este adevărat că în zilele noastre, computerul se foloseşte în toate domeniile de activitate. Dar este o mare diferenţă între a construi canalizări şi a contrui calculatoare şi a le face să funcţioneze. Ca în cazul stomatologilor. Una este să fii medic stomatolog şi să pui dinţi la oameni şi alta este să fii stomatolog agricol şi să pui dinţi la greblă. Tot dinţi se cheamă că pui, dar este totuşi o diferenţă. Ca aceea între un bloc de locuinţe şi un computer.

Exemplele pot continua. Raportul Corpului de Control al MEN cuprinde câteva zeci, dacă nu chiar sute de cazuri.

În episodul următor, vom încerca să dăm o temă de studiu specialiştilor în economie de la Universitatea „Ovidius”: Către ce se îndreaptă o instituţie care nu mai are în cont nici un ban din cei 2 milioane de euro pe care i-a avut şi care de mai mulţi ani are cheltuielile mai mari decât veniturile? Hai, că-i simplu. Începe cu F şi se termină cu ALIMENT.