Deputatul Focșa readuce în prim plan flagelul consumului de droguri(1101)

Drogurile au existat dintotdeauna și vor exista, amintesc specialiștii antidrog. De aceea informarea constantă cu privire la riscuri e acțiunea firească, inclusiv la festivaluri. Dar legislația românească pare să împiedice găsirea de soluții mai bune pentru reducerea cu adevărat a riscurilor.

Potrivit celui mai recent studiu al Agenției Naționale Antidrog (ANA), numărul persoanelor cu vârsta între 15 și 34 de ani care au consumat droguri ilegale cel puțin o singură dată în viață a crescut de cinci ori în anul 2019, față de anul 2007. Această categorie de vârstă este cea mai expusă la substanțe ilegale, iar statisticile ANA arată că numărul celor care s-au declarat consumatori în ultima lună a crescut de 22 de ori în aceeași perioadă.

Este imposibil să faci să nu se consume droguri la un festival. N-ai cum să controlezi 90.000 de oameni prin percheziție corporală, astfel încât să te asiguri că nimeni nu a introdus vreodată o pastilă acolo. E imposibil acest lucru. Ultimele cifre disponibile cu privire la numărul deceselor asociate consumului de droguri în România, aferente anului 2021, arată că au fost înregistrate 30 decese.

În plus, statul abia începe să înțeleagă fie cum fac tinerii rost de substanțe ilegale, fie câți consumă droguri la festivaluri ca să se relaxeze, din curiozitate sau fără vreun motiv anume și, ulterior, să poată să creeze politici de „harm reduction” [reducere a riscurilor n.r.], iar cu timpul să le facă mai eficiente.

În prezent, 13 țări verifică substanțele ilegale, prin laboratoare fixe și mobile, conform proiectului transeuropean de informare privind drogurile (TEDI) și împărtășesc experiența și informațiile actualizate. Din această rețea fac parte Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Spania, Elveția, Olanda, Finlanda și Regatul Unit.

În România nu putem vorbi de o liberalizare atât de largă ca în Vest, pentru că nu avem această educație, iar educația nu se creează peste noapte și nici nu vine din trei campanii. Cartelurile columbiene folosesc Portul Constanța pentru a aduce tone de droguri în Europa. Este un lucru știut și mai ales acceptat de autorități. De altfel dinte acestea am auzit puține voci care să desconspire povestea.

Iată de ce interpelarea de la tribuna Parlamentului a deputatului Dumitru Viorel Focșa, pare un găunte de speranță. Mai ales că avem și droguri vândute pe Telegram. DIICOT spune că erau “abonate” peste 10.000 de persoane. Dar drogurile nu intră în România doar prin portul Constanța. România are 44 de puncte de trecere a frontierei.

Deputatul constănțean, ca o voce clară a românilor, în interpelarea sa aprecia, pe bună dreptate, că fenomenul consumului de droguri a scăpat de sub control. În ciuda cazurilor zilnice, cele pe care le știm, pentru că numeroase alte cazuri sunt trecute sub o tăcere criminală, sub radarul instituțiilor care ar trebui să ne apere de acest flagel.

Nici un mare traficant sau dealer nu a fost arestat. De aceea Portul Constanța a devenit o placă turnantă pentru traficul de droguri. Mai mult din Ucraina apare peste noapte un avion AN2 care a trecut nestingherit granița cu România fără să-I vadă nimeni, iar după ce face livrarea s-a întors de unde a plecat. Doar vigilența armatei ucrainene a ridicat un avion militar și l-a obligat să aterizeze.

Desigur, instituțiile noastre au dat vina pe vreme, pe direcția vântului, pe soarele care le-a intrat în ochi, pe orice altceva în loc să-și asume răspunderea. De parcă n-am simți pe pielea noastră că traficul de droguri realizat pe teritoriul României este un adevărat atentat la siguranța și securitatea noastră publică. Mai mult, am văzut un filmuleț în care Alex vorbește despre procurarea de droguri la Constanța, afirmând că totul provine de la Poliție. Un prieten al său a fost prins cu 5 kg de cannabis, din care în acte au fost trecute doar 3. Drogurile au ajuns în stradă, iar banii aferenți sunt dați Poliției, mai ales că în lumea interlopă se știe asta.

Telefoanele sună când trebuie să te duci la un club sau altul unde vine DIICOT-ul. Vorba care circulă în Constanța este “s-a mers pe cîr”. Un lucrător din domeniu, Valer Kovacs, se întreba cum este posibil ca drogurile care vin din Mexic să intre pe la Constanța și au ajuns până la porțile liceelor. Una peste alta, în opinia sa, au fost lăsate intenționat de autorități, fiind ridicați din dominiu doar cei care aveau divergențe politice. Nu poți să te lauzi că prinzi un adolescent cu trei pastile sau 10 țigări cu marijuana și să numești asta marea luptă împotriva traficului de stupefiante.

Cine sunt cei care au invadat marea piață a drogurilor de la noi sunt necunoscuți, deși zilnic suntem otrăviți cu acest flagel. Instituțiile mimează că sunt preocupate de securitatea noastră. Mai rău, polițiștii vor primi bonificații dacă vor găsi personae implicate, deși sunt plătiți să facă acest lucru. Iar traficanții prinși cu 10 kg de droguri beneficiază de reducerea pedepselor dacă denunță o persoană ce face trafic de droguri cu 500 grame.

Oare pentru cine a fost gândit acest paragraf al legii? Șmecheria este să nu-i prinzi pe traficanți, ci pe cei care dețin droguri pentru consum. Asta pentru că avem în rândul autorităților doar personaje rupte de realitate.

Dumitru Viorel Focșa trage un semnal de alarmă către polițiști să nu mai ia mită de la traficanții de droguri și să acționeze pentru eradicarea fenomenului. Încă una sau două tragedii de genul celei de la 2 Mai și românii vor începe să-și facă dreptate singuri.