5 dintre SUBIECTELE ZILEI(940)
* Ziua 685 de război în Ucraina a început cu un bombardament nocturn în regiunea Sumî, unde trupele ruse au lovit mai multe localități cu tiruri de artilerie. În jurul orei 4:30, în regiunea Harkov a fost declanșată alerta de atac aerian. Ucraina nu mai are nici rachete pentru apărarea aeriană, a transmis Iuri Ihnat, purtătorul de cuvânt al forțelor aeriene ale țării. Acesta a spus că armata a folosit „o rezervă considerabilă” de rachete ghidate antiaeriene pentru a se apăra împotriva atacurilor recente. Continuă atacurile aeriene ucrainene în regiunea rusă Belgorod. În cursul nopții, trei persoane au fost rănite, iar apărarea antiaeriană a doborât 10 rachete RM-70 Vampir, au anunţat oficiali ruşi şi ministerul apărării din această țară.
De altfel, potrivit mai multor relatări media, pare că Ucraina a trecut la "războiul chirurgical" în Rusia: Tătarii s-au infiltrat într-o divizie rusă, în timp ce la Belgorod se instalează groaza. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia va face totul pentru a reduce cât mai mult atacurile ucrainene asupra orașului Belgorod. Oficialul a acuzat armata ucraineană că trage cu arme furnizate de țările europene asupra țintelor civile. Am mai aflat că Putin a reînființat temutul serviciu SMERȘ creat de Stalin. Unitatea - al cărei acronim înseamnă în limba rusă „Moarte spionilor” - a fost fondată în 1941 de dictatorul sovietic și a căpătat un renume terifiant, fiind folosită pentru anihilarea spionilor și a disidenților.
* Iar Ungaria ar putea renunța la dreptul de veto asupra pachetului de ajutor UE de 50 de miliarde de euro destinat Ucrainei, cu o condiție: finanțarea să fie aprobată anual. Trei diplomați UE citați de Politico au dezvăluit că premierul maghiar Viktor Orban urmărește astfel să blocheze în fiecare an finanțarea pentru Ucraina și să obțină concesii de la Bruxelles în schimbul renunțării la veto.
* În Orientul Mijlociu, o nouă zi de război și tensiuni a început cu raiduri brutale ale forțelor israeliene în mai multe localități din Cisiordania ocupată. Confruntări violente au avut loc în tabăra de refugiați de la Tulkarem, de unde au fost publicate și imagini șocante, în care se vede cum trei palestinieni sunt împușcați de la foarte mică distanță de soldații israelieni și un vehicul militar israelian îl calcă pe unul dintre ei, lăsând în urmă o dâră groasă de sânge. Asupra taberei a avut loc și un atac cu dronă și există informații că forțele israeliene ar fi împiedicat ambulanțele să ajungă la victime. Din 7 octombrie, 340 de palestinieni au fost uciși în raidurile israeliene din Cisiordania ocupată, dintre care 60 doar în Tulkarem.
A crescut și bilanțul negru în armata israeliană la 180, după ce încă 4 soldați au murit în confruntările din Gaza. În aceste lupte a fost rănit grav și Idan Amedi, faimosul cântăreț și actor din Fauda. Între timp, tensiuni au loc de partea israeliană a frontierei de la Kerem Shalom. Aici familiile ostaticilor care încă se află în mâinile Hamas au vrut să blocheze vama în semn de protest, acuzând că ajutoarele umanitare sunt lăsate să treacă, dar nu le-a fost permis accesul reprezentanților Crucii Roșii pentru a vizita ostaticii și a le oferi ajutorul și îngrijirile medicale necesare. Oamenii au fost opriți de poliție, ceea ce a dus la o izbucnire de furie: „O să se întoarcă în 136 de sicrie”.
Iar medicii care au fost forțați să plece de la spitalul Al-Aqsa din centrul Gazei după ce Israelul și-a întețit aici bombardamentele povestesc situațiile inimaginabile pe care le-au trăit cât au putut trata aici răniți. La nivel diplomatic, secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, încearcă la Tel Aviv să convingă oficialii israelieni să treacă la o nouă fază a războiului cât mai repede. Asta ar presupune reducerea în intensitate a luptelor, ceea ce să permită eventual și întoarcerea refugiaților în nordul Gazei. Iar la Cairo negocierile pentru eliberarea ostaticilor au fost reluate, după ce discuțiile fuseseră întrerupte săptămâna trecută, când Israelul l-a ucis pe numărul doi al Hamas.
* Am mai aflat astăzi că anul 2023 a fost cu 1,48 grade mai cald la nivel mondial decât clima din era preindustrială, serviciul european Copernicus confirmând că 2023 a fost cel mai cald an din istorie pentru planetă. De asemenea, oceanele lumii s-au supraîncălzit în mod "persistent şi neobişnuit". Temperaturile la care au ajuns ameninţă viaţa marină, cresc intensitatea furtunilor şi încălzesc atmosfera.
* În Franța, Gabriel Attal a fost desemnat premier de Emmanuel Macron, după ce luni Elisabeth Borne şi-a prezentat demisia după 20 de luni în fruntea guvernului. Attal devine, la 34 de ani, cel mai tânăr premier din istoria modernă a Franței și primul care a declarat deschis că este homosexual.
TIMPUL.INFO