Guvernul Ciolaciox – abuz de putere împotriva pensionarilor(433)

Azi dimineață, la Radio România Actualități, doi moderatori ai rubricii ,,Invitatul apelului matinal”, Cătălin Cârnu și Daniela Petrican, au avut-o ca invitată pe ștrengărița ministereasă, guraliva purtătoare de lozinci și dezinformare, Barbu Daniela Gheorghiță, în gură căreia s-au uitat cum își debita, pe unde herțiene, monologul isterizant, ,,concepțiile îndrăznețe de gânditor îndrăzneț” privind principiul contributivității peste care, la ordinul Ciolacioxului, l-a călcat în picioare cu bocancii, cu dronele, cu bună știință.

Cei doi, cu bună știință, n-au deranjat-o, ba au fost extraordinar de joviali, măcar cu întrebarea dacă a fost încălcată Constituția prin legea de recalculare a pensiilor, dacă există scopuri rivale în formulările ei și reciproc incompatibile. Așa că, ceea ce trebuie să nu neglijăm, când în cauză sunt drepturile noastre fundamentale cuvenite și de neatins, odată intrați în pensie, indiferent ce i se năzare unui ministru, secretar de stat, premier, de ieri și de azi, președinte de țară în absență, este de a pune Constituția pe masă și de a o deschide la art. 15 alineatul 2 care spune clar, pentru Dumnezeu: ,,Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.

În cazul în care se vor deschide dosare împotriva unor angajați ai caselor de pensii care au calculat greșit, cu rea credință și s-au atins de drepturile cuvenite potrivit legilor ce țin de Dreptul muncii și al asigurărilor sociale, tare aș vrea să-i văd cum se vor agăța de sintagma prevederilor legii penale mai favorabile.

Pe șleau spus, legea civilă nr. 360/2023 a guvernului ciolacioxist încalcă flagrant principiul neretroactivității. Recalcularea pensiilor stabilite deja conform unei legislații anterioare, asumate de parlament, guvern, președinte, constituie un abuz de putere care, prin Codul penal la articolul 245 se pedepsește cu închisoare corecțională de la 6 luni la 2 ani și interdicție corecțională de la 1 la 3 ani și abuzul în serviciu și ca infracțiune de serviciu, citez, prin ,,producerea unei pagube ori vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane” se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

,,Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminare, mai spune Constituția la art.16 alin1”. Auzi autoritate publică numită Casa județeană de pensii care declari că ești în slujba cetățeanului dar nu ai nicio reacție când Constituția țării este încălcată de guvern, adică de cel ce te-a angajat, ce naiba!.

Dacă nu cumva casele de pensii au recurs și recurg în continuare de orice mișcare eliberatoare în relația cu pensionarii pe această speță, refuzându-le recalcularea solicitată, acolo unde angajații lor au ,,greșit”, haiducindu-ne bănuțul, se cheamă că au fost părtașe la schimbarea unilaterală a legislației, fapte devenite ilegale.

Diminuarea pensiei, fie și temporară este neconstituțională, este un abuz, fiind afectată esența unui drept reglementat și apărat. Decizia nr.83/2023 a Curții Constituționale a României spune negru pe alb la art.28 că, ,,raportându-se la prevederile art.53 din Constituția României și ale art.1 din Protocolul nr.1 pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, aceasta reține că potrivit celor statutate în jurisprudența sa, cuantumul pensiei, stabilit potrivit contributivității, se constituie un drept câștigat, astfel că diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor de stat, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității”.

E vremea să-ncepem alfabetizarea celor din ministerul muncii și a celor de la casele de pensii județene despre principiile, documentele naționale și internaționale care apără, nu doar le enunță, drepturile sociale fundamentale ale omului și nu despre capacitatea lor imaginativă de a-și jigni, disprețui și trimite la plimbare conaționalii, adică pot ei să se adreseze oricărei instanțe judecătorești că tortul rămâne la noi, cum deunăzi s-a exprimat, riscant, însuși acest utopic, ca și predecesorul său Ciucă, Ciolacu?