Nume
Email
Categoria din care vrei sa primesti
evenimente
Florian Cormoș, al patrulea torționar deconspirat. A condus colonia de muncă de la Cernavodă unde au murit 115 deținuți

Florian Cormoș, al patrulea torționar deconspirat. A condus colonia de muncă de la Cernavodă unde au murit 115 deținuți(1164)

Al patrulea torţionar identificat de istorici a fost deferit justiţiei astăzi. Este vorba despre fostul comandant al coloniei de muncă de la Cernavodă, un plugar înrolat de Securitate, despre care istoricii spun că a impus cel mai dur regim de detenţie într-o temniţă comunistă. Istoricii spun că în patru luni cât a condus colonia, 115 deţinuţi şi-au găsit sfârşitul în chinuri groaznice.


„Astăzi suntem în măsură să vă prezentăm al patrulea nume din lotul de 35 de persoane, după Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior, deferiți Parchetului anul trecut și pentru care s-a dispus deja începerea urmăririi penale și Iuliu Sebeștin, decedat cu puțin timp înainte de a fi trimisi în justiție. IICCMER a solicitat astăzi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Cernavodă pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității. Căpitanul în rezervă Florian Cormoș, astăzi, în vârstă de 87 de ani, a săvârșit, din punctul de vedere al Institutului, infracțiuni contra umanității, în legătură cu persoanele internate administrativ și cu condamnații aflați în exercitarea pedepselor privative de libertate”, a precizat Andrei Muraru.


„Menționez că în conformitate cu prevederile noului Cod Penal, în cazul infracțiunilor contra umanității, prescripția nu înlătură răspunderea penală. Există dovezi clare care arată că Florian Cormoș a impus un regim de exterminare. Unicitatea acestui caz este dat de numărul mare de decese: 115 de deținuți în numai patru luni. În plus a determinat un număr foarte mare de infirmități permanente”, a mai spus directorul Institutului.

Florian Cormoş, care a condus lagărul Columbia de la Cernavodă în perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953, a declarat că nu are regrete, pentru că nu a făcut nimic în afară de ce era prevăzut în regulament.
„Veneau cei epuizaţi. Toţi cei epuizaţi de la cele şapte colonii eu trebuia să îi primesc la Cernavodă. Cum să nu moară? Mureau şi pe drum. Să zicem că veneau de la Nazarcea ... pe drum mureau. Păi i-am omorât eu? (...) Dintre toţi comandanţii, numai pe Cormoş îl găseşte. Eu la două, trei zile trebuia să omor un deţinut ca să fie adevărat ce mi se impută", a mai spus torţionarul.


Întrebat dacă au murit deţinuţi la Columbia în perioada în care el a fost comandant, Cormoş a confirmat acest lucru, precizând că a şi anunţat autorităţile de la Bucureşti. Torţionarul a mai recunoscut şi faptul că celor care nu reuşeau să îşi facă norma li se tăia raţia, acest lucru făcându-se din ordinul ministrului.


„Ministrul a dat acel ordin, nu cred că s-a mai dat aşa ordin. Se lua de la cel care nu îşi îndeplinea norma şi se dădea la cel care şi-o făcea. Ăla la 4.000, ălălat la 3.000 şi ălălalt la 2.000 de calorii. Ce să iasă de aici? Nu iese genocid? Eu nu l-am aplicat, că nu aveam posibilitate. Nu aveam bucătărie. De ce când am stat la femei una nu a stat la spital? A venit ministrul şi i-am zis: «Cu femeile nu se face Canalul. Se poate cu lopata, roaba şi scândura să lucreze o femeie?» I-am spus să se desfiinţeze. Eu i-am zis că am învăţat asta de la lucru, că de la lucru am plecat. Mâinile îmi erau ca scoarţa. Nu mai spun că patru ani am fost slugă la maghiar, în Ungaria, de la 14 la 18 ani unde m-au găsit trupele române", a adăugat Cormoş.


Întrebat dacă trata diferit deţinuţii politici, el a precizat că nu a avut astfel de deţinuţi. Florian Cormoş spune că a făcut tot ce a putut pentru deţinuţii epuizaţi, 40 dintre ei fiind în infirmerii, trataţi de medici.
„Am chemat doctorul. Le dădea îngrijiri. Doctorul a zis: «Cât am putut, le-am dat, dar ce să fac?!» La proces l-am chemat pe Pavel Ştefan, ministrul (ministru de Interne între 1952 şi 1957, n.r.). L-a chemat în instanţă. Am zis să-l cheme, că el a dat toate ordinele. Instanţa i-a spus: Acuzatul vă pune în sarcină ordinele pe care le-aţi emis. Pavel Ştefan a răspuns: «Toate ordinele au fost în conformitate cu principiile socialismului». «Minte! Minte!», am strigat eu. A tăcut din gură domnul ministru. Să căutaţi actul ăsta. La Ficior actul ăsta îi mai bun", a mai spus Cormoş.

Căpitanul în rezervă Florian Cormoş a deţinut funcţia de comandant al coloniei de muncă de la Cernavodă în perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953. Peniteniarul de la Cernavodă este locul în care deţinuţii erau electrocutaţi, tăvăliţi prin mărăcini, călcaţi cu copitele, susţin istoricii. Aceste măsuri inumane au dus la moartea a peste o sută de deţinuţi, în 120 de zile cât la comandă s-a aflat Florian Cormoş. Florian Cormoş are studii elementare, iar calificarea este de plugar. A fost racolat de Securitate, ridicat în rang de comandant şi pus să conducă lagărul pe care, brusc, l-a transformat în locul cu cea mai ridicată mortalitate printre deţinuţi.

În cele patru luni în care a condus penitenciarul, Florian Cormoş a instaurat un regim de tortură şi teroare.El mai este acuzat că scotea din celule deţinuţii şi, cu un sadism ieşit din comun, le ordona gardienilor să-i bată până nu se mai puteau ridica, să îi dezbrace şi să îi tăvălească prin mărăcini, să îi electrocuteze sau să pună caii să le zdrobească oasele sub greutatea copitelor. Deţinuţii munceau, mâncau şi dormeau în frig, umezeală şi mizerie. Cei bolnavi erau practic lăsaţi să moară pentru că nu primeau medicamente şi îngrijire medicală. Acum, fostul comandant pune totul pe seama ordinelor venite de la conducere.

OMD MAMAIA CONSTANTA
Ziarul Timpul WhatsApp

Adauga un comentariu

Aboneaza-ma la comentarii

Editorial

ROMÂNA DE TRANZIȚIE
scris de Magda Ursache
De la Ion Papuc știu (Omul Politic, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2023) că președintele Franței, Georges Pompidou, în spital, cu moartea(...)
citeste mai mult

Cele mai noi

Cele mai recente comentarii