Au dosare penale, dar ne conduc. Parlamentarii cu probleme în justiție(2616)

Mai mulți parlamentari de Constanța au dosare penale, dar cu toate acestea se află încă în funcție și fac legi pentru noi toți. Deși legea îi consideră nevinovați până la o decizie definitivă și irevocabilă, poate că cei vizați ar trebui să ia în considerare demisia de onoare din funcțiile pe care le ocupă. Să ajungi parlamentar însă nu este ușor, te costă mult. Odată ce ai ajuns, ai o serie de privilegii de care mulți se agață: de la cele financiare la imunitate. Cei menționați mai jos nu și-au dat demisiile din funcția de parlamentar, nici măcar nu au plecat din partide, iar nici șefii lor nu le-au cerut acest lucru.

Cel mai recent caz de politician care are probleme cu legea este fostul prefect Dănuț Culețu, în momentul de față deputat din partea PNL. Acesta a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, sub acuzaţia de abuz în serviciu legată de fapte comise în perioada când era prefect al judeţului Constanţa, mai precis de restituiri ilegale de terenuri, prejudiciul calculat de anchetatori fiind de peste un milion de lei. Potrivit ancheatorilor, la 27 septembrie 2006, Dănuț Culețu, în calitate de preşedinte al Comisiei judeţene de fond funciar Constanţa, prin încălcarea dispoziţiilor legale, a propus şi a determinat adoptarea unei hotărâri, fără a o supune la vot, validând, în mod ilegal, propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate pe o suprafaţă de 656,76 hectare aparţinând Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Valu lui Traian, în favoarea unor persoane care nu au făcut dovada că au deţinut terenuri pe acel amplasament. În acest fel, susţine DNA, a fost adus un prejudiciu de 1.050.816 lei staţiunii de cercetare, precum şi un folos necuvenit de aceeaşi valoare persoanelor cărora li s-au restituit ilegal terenurile.

Senatorul Christian Gigi Chiru a ajuns și el pe această listă, fiind urmărit penal pentru luare de mită şi spălare de bani. Copreședintele PNL Constanța este urmărit pentru luare de mită şi spălare de bani, pentru că în 2010, când era şeful Inspectoratului în Construcţii Sud - Est, ar fi cerut mită 1,5 milioane de euro pentru a favoriza un grup de firme într-un proiect de construcţie de parcuri eoliene în Dobrogea, potrivit DNA. Potrivit procurorilor, la data de 19 august 2010, Gigi Chiru a pretins de la un martor denunţător şi de la un om de afaceri, suma de 1.500 000 euro, în forma disimulată a unui contract de împrumut fictiv, în vederea îndeplinirii, neîndeplinirii, urgentării ori întârzierii îndeplinirii unui act ce intra în atribuţiile sale de inspector şef al Inspectoratului Regional în Construcţii Sud - Est, într-o manieră favorabilă grupului de firme: SC Eolica Dobrogea SRL România, Eolica Dobrogea AG, Eolica Dobrogea X GMBH. "Concret, în schimbul acestei sume de bani, suspectul a promis ca, de la nivelul funcţiei de inspector şef al Inspectoratului Teritorial în Construcţii Sud-Est Constanţa, să sprijine interesele patrimoniale ale acestei persoane juridice în proiectele aflate în derulare privind construcţia de parcuri eoliene în Dobrogea. Totodată, pretinderea a fost făcută şi în vederea asigurării protecţiei juridice a grupului de firme respectiv în litigiile existente cu concurentul, grupul Cez România", arată DNA în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale. În acest context, la data de 23 septembrie 2011, Chiru a primit de omul de afaceri suma de 300.000 euro şi a acceptat reînnoirea promisiunii de a primi de la aceeaşi persoană suma de 1.200.000 euro, în aceleaşi scopuri menţionate anterior şi sub forma disimulată a cesiunii către aceeaşi persoană a dreptului de creanţă al "creditorului" Gigi Chiru, izvorât din contractul de împrumut, încheiat la data de 19 august 2010. Obligaţiile izvorâte din acest contract fictiv au fost garantate prin instituirea în favoarea "creditorului" a unui drept de gaj asupra a 5% din părţile sociale ale SC Eolica Dobrogea SRL România. Astfel, cunoscând că sumele de 1.500.000 euro, respectiv de 300.000 euro provin din comiterea infracţiunilor de dare şi luare de mită, la datele de 19 august 2010 şi 23 septembrie 2011, Chiru a disimulat adevărata natură a dispoziţiei şi circulaţiei banilor, în contracte de împrumut, respectiv de cesiune de creanţă. În calitate de senator în Parlamentul României, în datele de 19.12.2012, 11.06.2013 şi 12.06.2014, Chiru a făcut declaraţii false privind creanţele deţinute, în sensul omisiunii menţiunilor privind cele două acte oneroase, respectiv contractul de împrumut şi contractul de cesiune de creanţă.

Gigi Chiru a fost trimis în judecată și în 2012, de procurorii Parchetului Tribunalului Constanţa. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Gigi Chiru este acuzat că prin Fundaţia Umanitară Christian Gigi Chiru, al cărei preşedinte era, a tipărit 24.000 de bonuri valorice medicale pe care le-a trimis prin poştă alegătorilor din municipiul Constanţa, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie. Conform sursei citate, alegătorii ar fi trebuit să meargă cu bonurile medicale la sediul "Primăriei Constănţenilor", înfiinţată de Gigi Chiru la locuinţa sa. Acolo, datele lor de stare civilă au fost trecute în tabele, după care bonurile au fost ştampilate cu sigla Fundaţiei Umanitare "Christian Gigi Chiru". Bonul validat era apoi remis din nou titularului său, care apoi se prezenta la una din farmaciile cu care fundaţia încheiase protocoale de colaborare, iar astfel beneficia de produse medicale în valoare de 25 de lei. Potrivit anchetatorilor, 11.111 dintre cele 24.000 de bonuri valorice medicale tipărite au fost decontate la farmaciile cu care Fundaţia Umanitară Christian Gigi Chiru încheiase protocoale de colaborare. "Cu ocazia audierii sale, învinuitul Chiru Gigi Christian a negat săvârsirea faptei reţinute în sarcina sa, afirmând că bonurile valorice au fost tipărite de reprezentanţii fundaţiei care îi poartă numele fără acordul său, cu folosirea imaginii sale şi a sloganului său electoral”, menţionează procurorii constănţeni.

La DNA a ajuns, anul trecut, și Alexandru Mazăre, senator PSD. Împotriva acestuia s-a început, în aprilie 2014, cercetarea penală pentru complicitate la luare de mită şi fals în declaraţii. Este vorba despre ancheta în care este cercetat și fratele său, primarul Radu Mazăre. Senatorul PSD Alexandru Mazăre este urmărit penal pentru complicitate la luare de mită – şpaga de 175.000 de euro care ar fi fost încasată de fratele său, Radu Mazăre -, dar şi pentru fals în declaraţii, deoarece şi-a ascuns contul din Israel în care i-au intrat 80.000 de euro reprezentând o tranşă din aceşti bani, a informat DNA. „Mi s-au adus acuzațiile, complicitate la mită și fals în declarații. Voi da toate lămuririle și toate explicațiile în fața unui judecător și acolo voi demonstra că sunt nevinovat. Înțelegeți cu toții că este un an electoral, face parte din jocul electoral din păcate. Refuz să mai joc rolul în această telenovelă numită telejustiție”, a declarat acesta. Acesta a mai fost urmărit penal și în dosarul Cătălin Voicu, dar a fost găsit nevinovat. ”În declarația de avere formulată, la data de 29 mai 2012, Mazăre Alexandru nu a menționat contul personal, deschis la o unitate bancară din Israel. În acest cont, a fost virată, de către o societate comercială, la datele de 13 septembrie 2011 și 06 decembrie 2011, suma totală 80.000 euro. Această sumă de bani reprezenta o parte din banii primiți, cu titlu de mită, de către fratele său, inculpatul Mazăre Radu Ștefan, în schimbul efectuării de către acesta, de demersuri atât în cadrul atribuțiilor de serviciu, cât și în afara lor, în vederea câștigării licitației organizate de RAEDPP Constanța, pentru construirea de locuințe modulare în cadrul Campusului social Henri Coandă. La data de 17 aprilie 2014, suspectului i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală”, se arată într-un comunicat DNA.

Banias, cercetat de aproape 3 ani
Mircea Banias, senator PC (fost PDL) este unul dintre politicienii constănțeni cu cele mai vechi relații cu DNA. Procurorii au început urmărirea penală împotriva acestuia acum aproape 3 ani. Pe 12 aprilie, acesta alături de alte 40 de persoane, era trimis în judecată în dosarul privind importurile ilegale din Portul Constanţa. Senatorul Mircea Marius Banias este acuzat de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influenţă, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial. Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada mai 2010 - martie 2011, la nivelul instituţiilor vamale şi portuare din municipiul Constanţa a fost constituită o "reţea de taxare ilicită" a containerelor cu mărfuri, care a permis introducerea în ţară, prin punctele vamale, de mărfuri contrafăcute, interzise la import. Mărfurile nu erau însoţite de avizele sau autorizaţiile necesare, erau de altă natură sau în alte cantităţi decât cele declarate în vamă, fiind introduse prin falsificarea documentelor de achiziţie externă a mărfurilor (în scopul diminuării bazei de taxare vamală a acestora). Totodată, gruparea a permis introducerea în ţară a unor mărfuri flagrant subevaluate sau provenind de la societăţi comerciale ori din ţări ce necesită taxarea anti-dumping, fără perceperea acestor taxe. "În cadrul reţelei cu un mecanism bine stabilit de colectare şi redistribuire a banilor erau percepute sume de bani ilicite, inclusiv pentru deblocarea din vamă a mărfurilor introduse licit în România care, în caz contrar, erau amânate de la controlul vamal", notau procurorii în documentul citat. Sumele de bani erau cerute cu o frecvenţă zilnică, în cuantum cuprins între 250 de dolari şi 13.000 de dolari pentru fiecare transport, conform procurorilor. "Din păcate în România de astăzi, DNA este un instrument care intervine în activitatea, în viaţa politică a ţării, oameni care nu au ce să caute acolo fac şi desfac majorităţi, îşi fac şi îşi construiesc cariere în funcţie de trofee, lucru care nu este în regulă", a afirmat Banias atunci când a aflat că este urmărit penal. În acest dosar sunt cercetate persoane care nu au practic nicio legătură cu cazul, una dintre teorii vehiculate fiind faptul că cineva – nu se știe clar cine – a dorit îndepărtarea lor din funcțiile pe care le ocupau. Nu ne referim însă aici la senatorul Mircea Banias.