ȘI EU SUNT PRIMAR - dialoguri - Mihalache Neamțu, comuna Rasova, 2012(1359)

- Eu mi-am făcut campanie din a doua zi de când am fost ales primar, în 2008. Eu îl ajut şi pe ăla care moare, şi pe ăla care are nuntă, şi pe ăla sărac. Cu bani, cu tot ce au nevoie.
Unii mi-i dau înapoi, alţii nu. Așa-i aici la țară. Ne cunoaștem bine între noi.

- Asta e bună pentru ai tăi.

- 88%.

- Extraordinar!

 - Şi aici e la fel: dacă m-aş duce acum la alt partid – 89% ar vota cu mine.

- Dar ai putea să fii şi la PDL, vezi? Nu contează partidul, zic unii, contează omul, până la urmă. Nu-i aşa! La tine contează partidul.

- Ia uitaţi, PDL-ul are 39,4% şi USL-ul 26,1%. Şi ăsta al lui Dan Diaconescu – 4,2%.

- Nu poţi să tragi tu concluzii de la Rasova, nici pentru partid, nici pentru strategii electorale.

- I-am învăţat şi eu pe ai mei de mici: nu ignora sondajul. Trage nişte învăţăminte: în 2007 am făcut în august 65%, în 2008 PNL a făcut 75% şi eu am avut 78%.

- Zicea Vrabie de la Peştera: Domnule Haleţ, am 93%. Cine a mai avut 93%? Zic: Păi, Ceauşescu. Zice: hai, bre, de ce mă iei aşa?

- Nu, dar Vali ia 93%. Are popularitate mare acolo.

- Ştiu! Şi el a muncit mult înainte, lumea îl simpatizează și are pentru ce și are pentru cine.

- Şi să vă mai spun ceva: a lovit tare cu eolienele alea. L-a lovit norocul.

- Aşa ziceţi toţi că sunteţi ai dracului. Dar el s-a zbătut pentru ele, acolo la el.

- Dar nu sunt făcute de el. Sunt făcute de Cosor, de fostul primar de la Peștera.

- Cosor a aranjat treaba? De ce eşti răutăcios? Te spun, să ştii!

- Dar şi ce dacă?! Poţi să mă spui. Vali este prietenul meu. Dumneavoastră cu ce vă lăudaţi?

- Bine, ce să zic?

- Cu politica...?

- Nuu, ce rost are cu politica, la Constanţa, spune şi tu? Să mă duc lângă cineva, lângă cine? Îmi place, mă doare inima, mă sună o grămadă, îi mai învăţam, mai umblu pe la ei cu cărţile, mai stau de vorbă cu ei, cu tine stau jumătate de oră, dar de exemplu cu Matei, la Năvodari, care nu mă ştia aşa de bine. Mă văzuse, când era el mititel, dar stau câte cinci ore acum cu el. Ei simt nevoia să stea de vorbă cu cineva. Partidele nu mai au timp de chestia asta. Mare greşeală fac partidele. Treci mă şi tu pe la Fântânele, mai treci pe la Limanu, nimeni nu mai trece după alegeri.

- După ce se văd cu sacii în căruţă.

- Flit total. Dar omul simte nevoia să mai vorbească să știe ce are de făcut în continuare pentru el, pentru partid, pentru alegători.

- Pentru mine, cel mai mare politician pe care l-am întâlnit în viaţa mea a fost Duţu.

- Cel puţin din punctul ăsta de vedere. Nu-l lăuda prea tare că se rupe i se suie repede la cap.

- Domnul Duţu era ca un parlamentar! În fiecare lună trecea o dată pe la Rasova şi stătea de vorbă cu oamenii. Şi aceeaşi chestie o făcea în tot judeţul.

- Ştiu! Lui i-a şi plăcut activitatea politică. Ştia administraţie publică, ştia localităţile, ştia oamenii. Ca dovadă că PDL-ul de atunci, de când nu îl mai are pe Duțu, tot cade la Constanța.

- Jaf la drumul mare!

- A avut şi el nişte bube, ca toți oamenii. Eu am stat opt ani lângă el în consiliul judeţean. A gonit oamenii de lângă el, buni, cu o viteză incredibilă, păstrând vechea chestie comunistă: nu-l ţii pe ăla mai deştept decât tine lângă tine că poate îţi ia locul. Nu faci aşa niciodată dacă ești lider adevărat. Când faci aşa rămâi singurel foarte repede. Păi facem acum amândoi o listă de vreo 100 de inşi, bărbaţi adevăraţi, care erau la PD-ul ăla, unde sunt acum? De ce îi goneşti? Nu mai este nimeni!

- Numai papagali sunt acum pe acolo.