Programul Rabla, este doar pentru săraci, că doar nu gândim o eficientizare a cheltuielilor. Cumpărăm 200 auto noi și păstrăm câteva sute de rable în patrimoniu. 40 buc. doar în Centrul Regional de Tranzit București. Dacă ai norocul să fii prietenul cui trebuie, devii director și te bucuri de privilegii exagerate, generând idei mărețe care, încet și sigur, îngroapă Poșta Română. Și ce dacă salariul și bonificațiile sunt aprobate de CA, 30000 lei salariul brut pe lună pentru "directorii care trebuie", e un venit mai mare decât al unui ministru...chiar dacă unii spun că e illegal.

Poșta Română se eficientizează doar punând biciul pe salariații din operațional, cei care lucrează pe salariul minim? Întreb și eu ca prostul. Sau asta e rețeta "succesului" provizoriu bazat pe un management infantil!

Tichetele de energie sunt un alt coșmar pentru lucrători, dar o altă sursă generoasă de cheltuit după bunul plac al unora. Mai exct vorbim de un contract de 90 milioane de lei. Sper să funcționeze așa cum ne dorim, dar sunt semnale de alarmă privind funcționarea mecanismului demarat de Posta Română.

Instituția la care facem mereu referire, Poșta Română, pare un experiment care nu ține cont de realitate, de oameni, de nevoi. Ministerul cercetării, inovării și digitalizării ar trebui să organizeze rapid procedura desemnării unui Director General conform Ordonanței 109/ 2011. Luna aprilie este aproape, să terminăm cu provizoratele și incompetențele.

În concluzie, Poștă Română are nevoie de soluții viabile, de viziune, de inteligență!