Așa vă place istoria?(295)
31 martie este a 90-a zi a calendarului gregorian.
Evenimente
1241: Tătarii pătrund în Transilvania și ocupă Rodna.
1437: A izbucnit răscoala țărănească de la Bobâlna.
1492: Edictul de la Alhambra: evreilor spanioli li se pune în vedere ca în termen de patru luni să se convertească la creștinism sau să părăsească țara.
1761: Cutremurul de la Lisabona din 1761 lovește Peninsula Iberică cu o magnitudine estimată la 8,5, la șase ani după ce un alt cutremur a distrus orașul.[1]
1778: Exploratorul englez James Cook a ajuns pe Insula Vancouver și a revendicat-o în numele Regatului Marii Britanii.
1854: Semnarea tratatului de la Kanagawa de către SUA și Japonia, care a semnificat sfârșitul izolării pe care o impuseseră Japoniei shogunii Tokugawa la începutul sec. XVII.
1871: S-a concesionat, pe timp de 45 de ani, unei societăți belgiene, reprezentate de Harry Hubert de Mervée Slade, dreptul de construire și exploatare în București a tramvaielor cu cai, denumite pe atunci drumurile de fier americane.
1876: România: Căderea guvernului conservator. Cele două cauze au fost: problemele legate de insolvabilitatea concesiunii Strousberg, care tărăgăna, și incapacitatea de a adopta o poziție clară în problema orientală (care se deschisese odată cu răscoalele antiotomane ale Bosniei și Herțegovinei).
1877: Războiul de independență: Guvernul României a hotărât mobilizarea generală a armatei.
1885: Marea Britanie a impus protectoratul sau asupra Bechualandului.
1889: A fost inaugurat Turnul Eiffel, cea mai înaltă construcție din lume la acea vreme (324 m) și percepută de către majoritatea populației orașului Paris ca fiind o "rușine" care ar trebui să rămână doar 20 de ani.[2]
1893: A fost înființat primul partid social - demorat din România, Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România, PSDMR.
1917: A intrat în vigoare pentru prima dată ora de vară în SUA.
1917: SUA a intrat în posesia Insulelor Virgine din Marea Caraibelor.
1931: Un cutremur a distrus Managua, Nicaragua; au murit 2.000 de oameni.
1938: Carol al II-lea a desființat toate partidele politice și a instituit Consiliul de Coroană ca organ de stat cu caracter permanent, alcătuit din membri "consilieri regali" numiți de rege, cu rang de miniștri de stat.
1959: Al 14-lea Dalai Lama, Tenzin Gyatso, a ajuns la granița cu India, unde i s-a oferit azil politic
1966: Lansarea navei spațiale sovietice fără echipaj uman, Luna 10, primul vehicul spațial care a intrat pe orbita Lunii.
1967: Jimi Hendrix și-a ars chitara la London's Astoria Theatre. A fost spitalizat pentru că și-a ars mâinile.
1970: Explorer 1 a reintrat în atmosfera Pământului (după 12 ani pe orbită).
1994: Într-un articol din revista Nature, William H. Kimbel, Donald C. Johanson și Yoel Rak au raportat găsirea primului craniu complet al unui Australopithecus afarensis la Hadar, Etiopia.[3]
1995: Zborul 371 al TAROM s-a prăbușit lângă localitatea Balotești, la scurt timp după decolarea de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă.
Nașteri
250: Constanțiu I, împărat roman (d. 306)
1359: Filipa de Lancaster, soția regelui Ioan I al Portugaliei (d. 1415)
1499: Papa Pius al IV-lea (d. 1565)
1519: Henric al II-lea al Franței (d. 1559)
1596: René Descartes, filosof, matematician francez (d. 1650)
1621: Andrew Marvell, poet englez (d. 1678)
1670: Louis-Auguste de Bourbon, duce du Maine, fiu nelegitim al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței (d. 1736)
1675: Papa Benedict al XIV-lea (d. 1758)
1685: Johann Sebastian Bach, compozitor german (d. 1750)
1718: Infanta Mariana Victoria a Spaniei, regină a Portugaliei (d. 1781)
1723: Frederick al V-lea, rege al Danemarcei și Norvegiei (d. 1766)
1732: Joseph Haydn, compozitor austriac (d. 1809)
1803: Ducesa Marie Louise de Mecklenburg-Schwerin, ducesă consort de Saxa-Altenburg (d. 1862)
1836: Adolf Ágai, scriitor, jurnalist, redactor maghiar de origine evreiască și poloneză (d. 1916)
1882: Kornei Ciukovski, poet rus (d. 1969)
1890: William Lawrence Bragg, fizician australian, laureat al Premiului Nobel (d.1971)
1891: Ion Pillat, poet și traducător român, laureat al Premiului Național pentru literatură (d. 1945)
1900: Henric, Duce de Gloucester, al 3-lea fiu al regelui George al V-lea al Regatului Unit (d. 1974)
1905: Anton Dumitriu, logician român (d. 1992)
1906: Sin-Itiro Tomonaga, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel (d. 1979)
1914: Octavio Paz, poet și publicist mexican, laureat al Premiului Nobel (d. 1998)
1915: Gheorghe Pavelescu, etnolog și folclorist român, doctor în filosofia culturii, în sociologie rurală și în etnologie (d. 2008)
1926: John Fowles, scriitor englez (d. 2005)
1929: Arnold Hauser, scriitor german din România (d. 1988)
1933: Nichita Stănescu, poet român (d. 1983)
1934: Carlo Rubbia, fizician italian, laureat al Premiului Nobel
1935: Gábor Adriányi, scriitor și istoric maghiar
1938: Gheorghe Mocanu, pictor român (d. 1993)
1940: George Paul Avram, actor român (d. 2020)
1943: Christopher Walken, actor american
1948: Al Gore, politician american, al 45-lea vicepreședintele ale SUA
1948: Adrian Enescu, muzician și compozitor român cunoscut în special pentru activitatea sa în domeniul muzicii de film
1949: Tamara Crețulescu, actriță română de teatru și film
1953: Éva Kiss, cântăreață română de etnie maghiară
1955: Angus Young, chitarist și compozitor australian, co-fondator al AC/DC
1959: Cristina Felea, traducătoare română
1961: Adrian Pleșca - solist al trupelor Timpuri Noi și Partizan, membru în Corul academic Radio
1970: Damian Drăghici, artist român
1972: Alejandro Amenábar, regizor, scenarist chiliano-spaniol
1973: Cătălin Țăranu, jucător român de go
1974: Mimi Brănescu, actor, scenarist român
1979: Cristian Nemescu, regizor și scenarist român (d. 2006)
1982: Chloé Zhao, regizoare, scenaristă și producătoare de film chineză
1983: Ashleigh Ball, actriță canadiană de film, televiziune și voce
1989: Anatolii Herei, scrimer ucrainean
1998: Dorottya Faluvégi, handbalistă maghiară
1995: Anna Márton, scrimeră maghiară
Decese
1547: Regele Francisc I al Franței (n. 1494)
1567: Filip I, Landgraf de Hesse, primul prinț protestant din Germania (n. 1504)
1621: Filip al III-lea al Spaniei (n. 1578)
1837: John Constable, pictor englez (n. 1776)
1850: John C. Calhoun, politician american, al 6-lea vicepreședinte al SUA (n. 1782)
1855: Charlotte Brontë, scriitoare britanică (n. 1816)
1880: Henryk Wieniawski, compozitor polonez (n. 1835)
1881: Prințesa Caroline a Danemarcei, fiica cea mare a regelui Frederic al VI-lea al Danemarcei (n. 1793)
1885: Franz Abt, compozitor și dirijor german (n. 1819)
1914: Christian Morgenstern, poet, scriitor și traducător german (n. 1871)
1917: Emil Adolf von Behring, medic german, laureat al Premiului Nobel (n. 1854)
1920: Paul Bachmann, matematician german (n. 1837)
1930: António Carneiro, artist portughez (n. 1872)
1939: Ion Teodorescu-Sion, pictor, desenator român (n. 1882)
1945: Anne Frank, al cărei jurnal faimos a fost publicat după al doilea război mondial (n. 1929)
1945: Hans Fischer, chimist german, laureat Nobel (n. 1881)
1952: Silvia Creangă, matematiciană română (n. 1894)
1971: Marius Bunescu, pictor român (n. 1881)
1980: Jesse Owens, atlet american (n. 1913)
1993: Brandon Lee, artist de arte marțiale și actor american, fiul lui Bruce Lee (n. 1965)
1995: Selena Quintanilla-Pérez, cântăreață, muziciană, compozitoare de origine mexicano-americană (n. 1971)
1997: Gheorghe Tomozei, poet român (n. 1936)
2000: Alexandru Cumpătă, pictor român (n. 1922)
2001: Clifford Shull, fizician american (n. 1915)
2012: Ion Lucian, actor român (n. 1924)
2009: Marga Barbu, actriță română de teatru și film (n. 1929)
2010: Ana Novac, scriitoare română stabilită în Franța (n. 1929)
2016: Hans-Dietrich Genscher, ministru german (n. 1927)
2016: Imre Kertész, scriitor, romancier, jurnalist maghiar, laureat Nobel (n. 1929)
2016: Zaha Hadid, arhitectă irakiană și britanică (n. 1950)
2022: Niculae Spiroiu, inginer și general de armată român, ultimul ministru militar (n. 1936)
Sărbători
Malta : Festa/Sărbătoarea Libertății; se comemorează finele suveranității britanice asupra țării, in 1979.
Note
^ Baptista, M. & Miranda, Jym & Luis, Joaquim (2006). „In Search of the 31 March 1761 Earthquake and Tsunami Source”. Bulletin of the Seismological Society of America. 96 (2): 713–721. doi:10.1785/0120050111.
^ Lucien Herve (2003). The Eiffel Tower. Princeton Architectural Press. p. 91. ISBN 978-1-56898-372-1.
^ William H. Kimbel, Donald C. Johanson and Yoel Rak, The first skull and other new discoveries of Australopithecus afarensis at Hadar, Ethiopia, Nature, vol. 368, 31 marzo 1994, pp. 449-451.
TELEENCICLOPEDICUL