Viori


Jucӑm ȋn piesa vieṭii noastre,care-i mai tristӑ uneori,

Iar plậnsul se transformӑ-n cậnturi,c-avem ȋn suflete viori,

Ne arӑtӑm ȋn ochii lumii,un personaj desӑvậrṣit,

Ce-ṣi joacӑ impecabil jocul ṣi e de public ȋndrӑgit,

Ȋn faṭa voastrӑ-i doar actorul,cu ȋnveliṣul lui de lut,

Care-ṣi revarsӑ pe o scenӑ,ce-n suflet n-a mai ȋncӑput,

Dar cậnd se-ntoarce ȋn culise,cu braṭul ȋncӑrcat de flori,

E doar un om,cu-a lui trӑire ṣi-acelaṣi sunet de viori…


Aurelia Ica Muca
 

 

 

 

(selecția textelor: Pompiliu COMȘA)

NOTA REDACȚIEI TIMPUL

Așteptăm de la iubiții noștri cititori creații poprii, cel mai valoroase urmând să le publicăm în ordinea sosirii la noi.

Vă așteptăm cu interes.