Din start am câteva sfaturi/sugestii pentru cititorii mei. Să avem milă pentru plagiatorul patentat bode. El este în stare de orice pentru a face uitat furtișagul doctoratului său. |Oricum se dau soluții proaste juridic sau corecte politic sau cu iz de interes de grup nelegal constituit.

Pentru așa soluții nu este realmente nevoie de mii dr bicisnici morali cu ștaif de demnitari. Cum naiba poți ține activi niște juzi de fiscal, cărora, la faptul că le indici acte normative fiscale (OMF despre chitanțe/bonuri și facturi), ți le înlătură, motivând că " sunt acte normative inferioare față de înscrisurile definite de codul civil și codul de procedură civilă - norme generale).

Toate bufetierele au ajuns să facă justiție în România. De aceea vă atrag atenția: securist la securist nu-și scoate ochii. Dar sistemul îi ține în brațe, nouă ne e greață să auzim de numele lor. Suntem și noi oameni. Vrem să mai dormim. Tablele astea nu valorează doi bani. Când nu știți procedura sunați un prieten. Orgii legislative, nu alta.

Trădătorii cred că vor lăsa ceva în urmă. Or să rămână în istorie ca cei care au atentat în cel mai grav mod posibil din '89 încoace la democrație. Suflete de slugă. |

Există oameni extraordinari printre noi – trebuie doar să privim cu atenție. Diferența dintre un "putinist" model 2023 și un "dușman al poporului" model 1950 este foarte mare. Acest aspect este atât de indubitabil încât nici nu merită să cauți vreo 10 ani vreo dovadă cât de mică a diferenței.

De altfel este relevant să se observe faptul că în absența unei categorii clar definite nici nu poți să te lupți cu acești oameni, pentru că în mod machiavelic sunt absolut identici cu cei care îi vânează, aceasta fiind de altfel una din trăsăturile definitorii ale imensului pericol pe care îl reprezintă. Alte categorii care merită amintite aici sunt : "intelectualii" și "cine nu e cu noi".

E greu să-ți explici ce se întâmplă. Era o vreme când erai de acasă educat că poliția, procuratura, tribunalul sunt instituții de care trebuie să stai departe. Te păzești să calci legea și apelezi la justiție ca ultimă soluție, când dialogul între oameni e compromis definitiv și nu mai poți trăi în locul tău fără să fii în pericol real sau fără să fii deposedat de drepturi.

Sunt instituții care nu au rol de recreere, nu au cum să fie centre spa pentru justițiabili, dar nu pentru că așa vor polițiștii sau magistrații, ci pentru că așa sunt concepute. Prin natura lor sunt nepopulare, dar politicianismul agresiv a ajuns să le înjosească de-a dreptul și să le pună preș la picioarele oricui.

Nu judecătorii s-au făcut singuri putere în stat, ca să fie acum huiduiți, ci așa scrie în Constituția pe care celelalte puteri o aplică selectiv. Funcționarea puterilor în stat e intercondiționată. Votăm legiuitori pricepuți, nu amatori populiști și avem justiție dreaptă. Oare?!

De aceea cred c-am făcut hernie la creieru’ mic. Sigur, orice cetățean are drept de vot dar între a exercita un drept și a ajunge să susții pe ici pe colo e o mare diferență. Dacă privim în urmă, aproape că am putea spune că un anume partid era specializat pe probleme de justiție (atât a livrat în campanie și a fost votat!).

Lucrurile pot fi schimbate prin furnizarea unui act de justiție la timp și de calitate, management real la instanțe și parchete, înțelegerea că profesiile juridice trebuie să se respecte între ele și de … vocație (dar știți că vocația o ai sau nu, nu e suficient să ai studii juridice, e nevoie de mai mult). |

În permanență magistrații dau vina pe politicieni. Dar judecătorii/procurorii nu au nicio vină? Atunci să o lăsăm mai moale cu principii, ideea de justiție etc.. Sunteți exact cum ați spus chiar dvs.: o mahala!