Conducerea redacției mi-a indicat să continuăm dezbaterea privind reorganizarea administrativă. Și cum sunt un soldat credincios, am purces din nou la drum, de data aceasta prin consemnarea și altor păreri, mai mult sau mai puțin avizate.

În viziunea lui Marcel Ciolacu: se cere comasarea comunelor cu maximum 1.500 de locuitori; primarii comunelor desființate devin viceprimari ai localităților care le înghit, măsurile să intre în vigoare la alegeri.  Deci în opinia sa este necesară o reorganizare administrativă.

Marcel Ciolacu a susținut că astfel de măsuri trebuie luate cu un an înainte de alegeri, ori adoptate până atunci și să intre în vigoare odată cu alegerile viitoare.

Vă reamintesc principalele măsuri cerute: reducerea de la 41 (plus București) la 15 a numărului de județe; redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori; redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori; toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă. Dacă nu se fac până în alegeri se lungește „boala”cu încă 4 ani, fiindcă noii aleși vor invoca neretroactivitatea legilor.

Iată de ce cred că nu se va întâmpla acest lucru : se vor desființa prea multe scaune călduțe. Multe comune dintre cele apărute după Revoluție sunt sub 2500 de locuitori, dar cele din proximitatea orașelor pot fi asimiltate de acestea într-o zonă metropolitană. Am pierde mii de primari,, secretare, plimbători de hârtii, șoferi etc.

Câteva țări, precum Franța s-au restaurant deja, poate fi un lucru benefici. Evident, nu știm încă părerea celor numiți “baroni locali”, nu credem că e aceeași. Ar fi ceva benefic dar e o Utopie. Ca să realizăm această modificare administrativă trebuie să votăm minim 66% pentru schimbarea Constituției prin Referendum. E singurul mod în care se pot face aceste modificări.

Vă imaginați vreunul că – potrivit unui orgoliu tipic românesc de multe ori prostesc - cei din județele care vor dispărea vor vota așa ceva ? Numai așa, câteva exemple : vor vota brăilenii să facă parte din Județul Galați? Vor fi de acord arădenii să li se spună că fac parte din Timișoara? Cum vor fi convinși sutele de mii de funcționari publici (primării, CL, CJ) ale căror posturi vor dispărea? Vorbim de aceeași hartă a României până în anii 60, cănd avea 16 regiuni. Franta a făcut deasemenea trecerea de la 22 de regiuni, la 13, începând cu 2016.

Să menționăm și câteva opini ale cititorilor noștri. Astfel, Victor Vlădău, ne scrie : “Ar fi foarte bună o astfel de reorganizare administrativă. S-ar reduce nuă[rul de consilii județene și de președinți de consiliu județean. S-ar reduce numărul de primării, consilii locale, primari. Deci s-ar diminua aparatul administrativ și astfel s-ar economisi anumite costuri care pot fi trecute la investiții. Nu e necesar să se schimbe denumirea dinJudețRegiune/Euroregiune/Provincie... Pot rămâne 10-15 Județe. Chiar nu contează cum sunt denumite. În Germania le zice "Land" parcă. In alte state le spune altfel. Nu trebuie să ne cramponăm în denumire. Asta e ultima și cea mai neimportantă problemă”.

Și-a exprimat părerea și un alt cititor care a preferat să se semneze doar Marian: “ Prin tratatul de aderare la UE, România s-a angajat să realizeze reforma administrativ teritorială pentru a trece de la Județe la Euroregiuni. Problema e că acestă reformă presupune o componentă constituțională, iar CCR a decis că orice reformă Constituțională inițiată de Parlament TREBUIE să înceapă cu implementarea referendumului pentru un parlament unicameral cu 300 membri. Cum nici-un partid parlamentar nu dorește acestă reformă parlamentară, nici regionalizarea nu va avea loc. De fapt nici un fel de modificare a Constituției nu poate avea loc decât pe a doua cale și anume inițiativa populară prin strângerea a 500.000 semnături. Acesta este motivul pentru care de la aderarea la UE și până în prezent Parlamentul nu a mai venit cu nicio inițiativă constituțională”.

Un alt cititor al nostru, domnul Petre Niculae, ne scrie opinia sa “Problema unei noi împărțiri administrative este veche și, deci, urgentă.... Câți ani sunt de la vechea împărțire administrativă, atunci când s-a trecut de la 16 județe la 41 câte sunt acum, din 1960 până acum, cam 63 de ani. S-a mai discutat această problemă în administrația BOC , dar fără nici un rezultat, Ca un punct personal de vedere: ar fi suficiente 10-12 regiuni cu denumiri istorice bine argumentate istoric și social; denumirea de JUDEȚ să fie înlocuită cu cea de PROVINCIE; DOBROGEA să cuprindă cele două județe cu specific, Constanța și Tulcea. Noua ÎMPĂRȚIRE ADMINISTRATIVĂ și trecerea la moneda EURO trebuie să fie cele mai importante și urgente priorități ale României”.

CG Dabala, un alt cititor www.timpul.info ne scrie “În 1968 a avut loc Reforma Administrativ-Teritorială, care desființa regiunile și raioanele și înființa județele! Scopul a fost întărirea structurilor administrației comuniste în teritoriu!” În fine,

Mariana Carmen, opinează: “Regionalizarea este o problemă foarte importantă. Din toate variantele consider că varianta prezentată cu 15 judete (inclusiv București) este cea mai corectă propunere și nu mi se pare bună varianta cu cele 8 regiuni. Inițiativa populară cu semnăturile este singura modalitate să scoată din inerție politicul. Haideți să facem!”.

Sigur,  forumul nu se închide aici și orice altă părere o vom găzdui cu mare atenție și scrupulozitate. Deci, fiți pe fază, căci nici nu știți ce pierdeți.

 

Amfitrion: Pompiliu Comșa