Din nou despre reorganizarea administrativă (II)(395)

Continuare din numărul trecut

La 42 de ani de la ultima reorganizare teritorială a României, deputatul ex- USR Tudor-Vlad Benga a depus la Parlament un proiect prin care România ar urma să reducă de la 42 la 12 numărul județelor dar și comasarea unor localități. în expunerea de motive care însoțește documentul, se arată că în prezent, organizarea administrativ-teritorială a României este mult prea fragmentată și comportă dezavantaje din perspectiva gestionării resurselor, a slabei calități a serviciilor publice și a reducerii disparităților zonale existente. 

Pentru reorganizarea județelor proiectul propune împărțirea acestora în entități mai mari, grupate în funcție de identități regionale istorice, fluxuri economice și tendințe migratorii ale populației, conectivitate, precum și prezența unor zone metropolitane dezvoltate.

Prin reorganizarea județelor rezulta 12 județe noi, entități teritoriale corespondente ca dimensiuni unor unități NUTS 24, care ar permite atingerea obiectivelor de coeziune teritorială, dezvoltarea accentuată a zonelor reorganizate și o absorbție superioară a fondurilor europene pentru proiecte regionale.

Județele noi, propuse în proiect:

- Județul Crișana Maramureș include fostele județe Satu Mare, Maramureș și Bihor;
- Județul Transilvania Nord Vest include fostele județe Sălaj, Bistrița Năsăud, Cluj și Mureș;
- Județul Transilvania Sud Vest include fostele județe Alba, Hunedoara și Sibiu;
- Județul Transilvania Sud Est include fostele județe Brașov, Covasna și Harghita;
- Județul Banat include fostele județe Arad, Timiș și Caraș Severin;
- Județul Bucovina Moldova Nord include fostele județe Suceava și Botoșani;
- Județul Moldova Centru include fostele județe Iași, Neamț, Vaslui și Bacău;
- Județul Dunăre Carpați Curbură include fostele județe Vrancea, Buzău, Brăila și Galați;
- Județul Oltenia include fostele județe Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Dolj și Olt;
- Județul Muntenia Nord include fostele județe Argeș, Dâmbovița și Prahova;
- Județul Muntenia Sud include fostele județe Ilfov, Ialomița, Călărași Giurgiu,Teleorman, precum și Municipiul București;
- Județul Dobrogea include fostele județe Constanța și Tulcea.

Propunerea are sens, România nu e o țară mare, e în nișa medie-mică așa că, ce e acum e rezultatul tacticii sovietice de dezbină și stăpânește, o gramadă de micro regiuni care sa permită creearea de baronate locale care să poată fi manipulate să formeze alianțe prin care grupurile de interese din biroul central să-și asigure pârghii de acționare.

Romania este impartita pe regiuni aproape dupa harta din 1960-1968. Se stie ca acea reorganizare a dus la cresterea capitalelor de regiune si decaderea celorlalte orase. De aceea ideea mi se pare buna, doar numele alese mi se par absurde. De exemplu, regiunea "Dunare Carpati curbura" se poate numi "Galați", regiunea "Moldova centru" se poate numi "Iași", regiunea "Transilvania Sud Est" se poate numi "Brașov" samd. Ar putea fi folosită și denumirea de "Vlăsia" în loc de Muntenia sud sau nord.

Cum nu înțelegem de unde și până unde noile județe trebuie să fie neapărat regiuni istorice sau părți din ele?

De unde și până unde noile județe trebuie să cuprintă fiecare ori 100% ori 0 % dintr-un județ actual?

Mai bine ar fi să definim 12 (sau oricare alt număr) reședințe de județ, iar apoi să arondăm fiecare localitate acelei resedințe de județ în care se poate ajunge cel mai ușor.

Pot sa vă spun de pe acum care va fi amendamentul PSD-PNL. Să creeze regiunile cu denumirea județelor din propunere PESTE județele actuale. Asa niciun baron USL nu isi pierde mosia, ba chiar se infiinteaza noi posturi numai bune pentru tot felul de trepadushi. Pot fi cateva ajustari dar e buna propunerea.

De la Wikipedia citire: prin anii '50 Romania era impartita in 28 de regiuni si 177 de raioane. Cat timp crezi ca le-a luat oamenilor sa renunte la terminologia de "regiune" si "raion" si sa treaca la "judete"? Exact asa va fi si acum.

În 2-3 ani, lumea se va obișnui cu noua împărțire tertitorială, fără nicio problemă. Și acum, ca și atunci, oamenii vor spune că sunt ardeleni, olteni, moldoveni, dobrogeni sau clujeni, craioveni, bucureșteni, constănțeni etc. Deci, asta chiar n-ar fi o problemă. Dar cu cât sunt mai putine prefecturi, cu atât bătaia va fi mai mare între politicieni să ajungă la ciolan și la statutul de baron local. Așa că, slabe sanse. 

Va urma