Președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai lupu a propus acordarea titlului de Cetățean de Onoare al județului Constanța fondatorului și directorului Muzeului de Artă Populară Constanța, dr. Maria Magiru, în ședința ordianră a instituției menționate, din data de 26 iulie 2023:

„Aduc omagii și mulțumiri pentru tot ce a făcut doamna director Maria Magiru, drept pentru care am și propus să i se acorde titlul de Cetățean de Onoare al județului Constanța, pentru toată munca pe care a depus-o.”


Din 31 mai 2023, Muzeul de Artă Populară Constanța a intrat într-o nouă etapă, după pensionarea Mariei Magiru, cea care a condus instituția timp de 50 de ani.

Nu putem să ne imaginăm astăzi Constanța fără acest muzeu emblematic, pe care recent o vizitatoare l-a comparat cu o „uriașă ladă de zestre” a poporului român. În această “ladă”, doamna Maria Magiru a adunat, timp de 50 de ani, o zestre etnografică inestimabilă, fără de care toți am fi mai săraci.

Activitatea de cinci decenii a doamnei Maria Magiru, în slujba etnografiei românești, a avut drept finalitate ceea ce reprezintă astăzi Muzeul de Artă Populară din Constanţa: o instituţie bine definită, un muzeu de importanță județeană, dar de cuprindere naţională, unde vizitatorii de pretutindeni pot vedea obiecte de patrimoniu etnografic provenite din toate zonele ţării şi aparţinând tuturor etniilor dobrogene.

Acest lucru a fost posibil prin mulţi ani de muncă, prin cercetare teoretică şi de teren, prin tenacitatea şi ambiţia doamnei Maria Magiru de a face în Dobrogea un muzeu în care să se regăsească românii de pe întreg teritoriul ţării. Motivaţia acestui proiect a fost dată atât de poziţia geografică a Constanţei, pentru care Marea Neagră înseamnă o adevărată „poartă” către Ţară, pe unde pătrund vizitatori din toate colţurile lumii, cât şi din dorinţa, pasiunea şi strădania unui cercetător de a salva şi de a conserva peste veacuri dovezi inestimabile de patrimoniu etnografic cultural naţional.

Constituirea colecţiilor muzeale a fost realizată în două etape mari: prima, axată pe teritoriul dobrogean (români şi etnii), iar cea de-a doua, începută după anul 1985, desfăşurată în toate zonele etnografice ale ţării, având drept scop organizarea la Constanţa a unui muzeu reprezentativ la nivel naţional, care să cuprindă toate genurile creaţiei artistice tradiţionale: port popular, podoabe, ţesături, ceramică, icoane şi obiecte de cult, piese de uz gospodăresc din lemn şi metal. Rezultatul acestor ani de cercetare etnografică de teren s-a concretizat în mii de obiecte etnografice, extrem de valoroase, care astăzi fac parte din colecţiile muzeului.

Maria Magiru este, la fel ca regretata Doina Păuleanu, o adevărată enciclopedie. Ea a realizat, din nimic, Muzeul de Artă Populară Constanța, încă din 1975 și, timp de o viață i-a îmbogățit permanent colecția cu numeroase obiecte de artă populară. Acum, instituția de cultură este foarte vizitată, deține peste 17.000 de piese reprezentative pentru România, dar și pentru etniile din Dobrogea, iar expozițiile permanente și tematice îi atrag frecvent pe constănțeni și pe turiști. A reușit și să strămute o locuință foarte veche, în curtea Mănăstirii Dervent și a transformat-o în muzeu.

Om de cultură excepţional, Maria Magiru a reuşit să mute munţii din loc, înfiinţând cu ambiţie şi dăruire Muzeul de Artă Populară Constanţa, pe care îl conduce de mai bine de două decenii. Pe lângă această victorie emblematică pentru oraşul Constanţa, Maria Magiru s-a remarcat şi la nivelul publicaţiilor. A întocmit cu dexteritate trei volume Dobrogea Studiu Etnografic, axate pe temele Românii Balcanici, Românii Autohtoni şi Turcii şi Tătarii. Nu lipsesc nici participările anuale la sesiunile ştiinţifice ale marilor muzee cu profil etnografic din România.

Ca şi distincţii, se pot enumera Ordinul de Merit Cultural în grad de ofiţer, categoria E „Patrimoniu Cultural-Naţional” primit în anul 2004 din partea Preşedinţiei României şi Premiul Tancred Bănăţeanu din anul 2005, acordat de Ministerul Culturii.