În ianuarie 2017 inima celui care a fost profesorul și istoricul Gheorghe Dumitrașcu a cedat, iar el a plecat în armata cerului, să-și întâlnească prietenii și colegii care au contribuit la cunoașterea Istoriei Dobrogei și la formarea de specialiști în domeniu.

Să vorbești despre omul și profesorul Gheorghe Dumitrașcu nu este o misiune ușoară.

Cu ce să începi mai întâi?

Vocea baritonală te emoționa!
Cu cât patos vorbea, cu câtă apăsare pe idei! Nu-i era teamă să-și susțină punctele de vedere!
„Fata tatii”, „flăcăule” - apelative rostite fără reținere, pentru că iubirea față de patrie și față de semeni erau egale.

Născut la 25 septembrie 1939, în Nisipariul atât drag sufletului său, cu valori morale bine definite pe atunci, omul Gheorghe Dumitrașcu a avut un parcurs strălucit, prin muncă și ambiție personală. A urmat cursurile Școlii Generale din satul Nisipari, apoi Liceul „Nicolae Bălcescu” din Medgidia, Facultatea de Istorie a Universității București și, mai târziu, doctoratul în cadrul aceleași Universități.

Nu provenea dintr-o familie bogată material, ci mai degrabă dintr-o familie bogată spiritual. Părinții săi, Dumitru și Maria Dumitrașcu, erau țărani. S-a căsătorit cu Lucica, învățătoare, care a devenit mama celor doi copii ai săi: Lavinia-Dacia și Aureliu-Decebal.


Parcursul său profesional a fost unul remarcabil: cercetător științific la Institutul de Istorie al Academiei, filiala Cluj, asistent și lector universitar al Institutului Pedagogic din Constanța, profesor la Liceul „Mircea cel Bătrân”, muzeograf principal la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, profesor universitar doctor în cadrul Universității „Ovidius” Constanța și al Universității „Andrei Șaguna” Constanța, membru al Societății de Istorie, membru al Academiei Oamenilor de Știință – Secția Istorie.


Participant al Revoluției Române din 1989, senator în Parlamentul României, membru/ președinte/ vicepreședinte al Comisiei de Învățământ, Știință, Cultură, Presă, Culte al Senatului, membru al Grupului de prietenie al Parlamentului României cu Turcia, Ungaria, Mongolia, Columbia. Membru al Grupului Parlamentar Român din Parlamentul Colaborării Economice a Mării Negre.

După 1989 primește peste 25 distincții, în calitate de revoluționar, de parlamentar, de la diverse instituții de învățământ, cultură, artă pentru activitatea parlamentară, profesională, civică.

Ca parlamentar, a participat activ la elaborarea şi votarea Constituţiei României (1991), a Legii Fondului Funciar, a Legii Învăţământului, a Legii de Funcţionare a Poliţiei, Legii Arhivelor, Legii Audiovizualului, Statutului cadrelor didactice, Legii Societăţii Române de Televiziune, Legii Societăţii Române de Radio, Legii Veteranilor de război, Legii Serviciului Român de Informaţii etc. În „Monitoarele Oficiale” ale Parlamentului României, Dezbaterile Senatului şi Dezbaterile Camerelor Reunite, între iunie 1990 și decembrie 2000 se regăsesc intervenţiile şi discursurile sale, reale contribuţii nu doar politice, ci și spre luminarea istoriei recente a României. Distincția ce-l onora în mod deosebit era aceea în care era evocată calitatea sa de ctitor.


Ca dobrogean și om de catedră a realizat, sau contribuit, cu toată convingerea și autoritatea morală - și, de ce să nu spunem, și cu autoritatea funcțiilor -, la înființarea Universității „Ovidius”, a Universității „Andrei Șaguna”, a Institutului de Marină, toate în Constanța, la ridicarea „în grad” a unor licee constănțene, la înființarea sau la continuarea vieții mai multor posturi de radio, TV și presă scrisă etc.

În calitate de profesor universitar, istoricul Gheorghe Dumitrașcu a scris numeroase cărți și peste 1.000 de articole și studii de specialitate.

Este amintit în diverse enciclopedii, dicționare românești și străine, bibliografii, biografii, portrete și caricaturi, interviuri.

A făcut parte din colegii redacționale ale unor reviste și ziare, precum: „Farul”, „Parlamentul”, „Talk Show”, „Flacăra lui Păunescu”, „Preda´s Internațional”, „Analele Dobrogei”.

Dar, cine nu îl cunoștea pe profesorul Gheorghe Dumitrașcu? Lăsăm să vorbească „Lista incompletă de lucrări publicate”, ultima realizată de profesor, în care există de multe ori cuvântul „selectiv”:

LISTA (INCOMPLETĂ) DE LUCRĂRI PUBLICATE

Volume

De istorie

1. Bibliografia istorică a României 1944-1969, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1970, 386 p. (şi în franceză), în colaborare;
2. Momente din mişcarea comunistă şi muncitorească din judeţul Constanţa, Constanţa, 1971, 235 p., + ilustraţii, în colaborare;
3. Localităţi, biserici şi mănăstiri româneşti în Dobrogea până la 1878, Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 1996, 230 p. (rezumat 2 p. engleză). Cuvânt înainte de Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului – membru de onoare al Academiei Române;
4. Nu, eu nu regret nimic, Editura Sfera, Bucureşti, 1999, 157 p. (articole de presă, memorii, analize politice);
5. Pagini din istoria secolului al XX-lea. Lumea - o lume de relaţii, Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 1999, 111 p., (în colaborare);
6. Locul Partidului Ţărănist-Radical Grigore Iunian în istoria României (1932-1940), Editura Sfera, Bucureşti, 2000, 243 p.;
7. Bibliografia economică a României - sec. XIX, București, 2000 (în colaborare);
8. Portrete universitare - In memoriam, Ovidius University Press, Constanţa, 2004, 206 p. (în colaborare);
9. Dobrogea 1884-1885 în 31 de răspunsuri ale comunelor la „Chestionarul Haşdeu”, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2010, 554 p. (în colaborare);
10. Gândire şi acţiune politică românească în crearea Statelor Unite ale Europei: de la Mica Antantă la Uniunea Europeană, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2011, 466 p.;
11. Revoluţie şi Destine. Evenimente din Constanţa în documente, memorii şi comentarii (17 decembrie 1989-15 mai 1990) / în lumina unei arhive personale/, Editura Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, București, 2012, 295 p.;
12. Românaşi - pagini din istoria unei localităţi, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2013, 384 p. (în colaborare);
13. Lavinia-Dacia Gheorghe, Gheorghe Dumitraşcu, Raporturi între românii – turcii şi tătarii din România, dinspre sfârşitul secolului al XVIII-lea până la începutul secolului al XXI-lea/ articole, memorii, anchete şi chestionare, documente inedite şi/sau rare, recensăminte, statistici, contribuţii şi sugestii bibliografice, Editura Imperium, Constanța, 216, 446 p.


Mentalităţi, jurnal, literatură

Premiul pentru memorialistică acordat de Editura Ex Ponto Constanţa, 2005
1. Ghid turistic al judeţului Constanţa, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980, 142 p., în colaborare;
2. Jurnal de credinţă şi speranţă. Constanţa 20 mai 1982 - 20 decembrie 1989, Editura Ex Ponto, Constanţa, 1996, 499 p.;
3. Paradoxuri lirice, Editura Continental, Alba Iulia, 1995, 197 p.;
4. Spice după seceriş (poezie), Editura Nelinişti metafizice, Constanţa, 2009, 80 p.


Manuale universitare, cursuri

1. Probleme fundamentale ale Istoriei Patriei şi Partidului Comunist Român, Institutul de Învăţământ Superior Constanţa, 1981, 270 p.;
2. Istoria şi teoria mentalităţilor, Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 1997, în colaborare;
3. Istoria modernă a României, sf. sec. al XVIII-lea – 1866, Ovidius University Press, Constanţa, 1999, 111 p.


Prefaţe

A. Istorie. Monografii – selectiv;
1. Colonel (r) Gheorghe Manea, Labirintul vieţii prin „sârmă ghimpată”. Biografii. Memorii. Amintiri., Editura Terra, ediție revăzută, 2001, p. 8-11;
2. Vlăduţ Nisipeanu, L-am înfruntat pe Ceauşescu, Editura Crist f.a., f.l., prolog-epilog, p. 313-316;
3. Tiberiu Birda, 125 de ani de şcoală cernavodeană, Editura Mondograf, Constanţa, 2001, p. 5-8;
4. Petre Covacef, Cimitirul viu de la Sulina, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2003, p. XI-XVI;
5. Ifrim Nicolae, Monografia localităţii Gîrliciu, Editura Europolis, Constanţa, 2003, p. 3-8;
6. Constantin Papanace, Pro Balcania şi elementul aromân (macedo-român) în sud-estul Europei, ediţie trilingvă, Ed. Iustin şi George Iustinian Tambozi, Buc., 2004, p. 21- 27;
7. Ion I. Brătianu, În legitimă apărare, pamflete, Editura Fundaţiei Ion I. Brătianu, București, 2004, p. 294- 296;
8. Alexandru Roşioru, Aura Ana Roşioru, Viaţa şi istoria locuitorilor din Ciobanu şi Mioriţa, Ex Ponto, Constanţa, 2006;
9. Anisia Emilean, Sarchioi- pagini de monografie, Editura Harvia, Tulcea, 2007;
10. Petre Covacef, Povestea farului genovez. Souvenirs d’Orient, Ex Ponto, Constanţa, 2007;
11. Ştefan Păunescu, Valu lui Traian. Monografie, Oriento Publishing, Constanţa, 2008.


B. Cărţi de literatură

1. George Călin, Litanii, 1999, Prefaţă, p. nenumerotat, 4 pagini;
2. Maria Pop, Bărbatul copacilor mei (2 vol.) Editura Vremea, Bucureşti, 2003, p. 5-15;
3. Maria Pop, Stereţia albă, Editura Vremea, București, 2004, p. 7-12;
4. Aurel Nicolăescu, Electroni rătăcitori, strigoi şi stele nemuritoare, Editura Metafora, Constanţa, 2005, p. 5- 10;
5. Aurel Nicolăescu, Potirul cu oţet. Medicamentul lui Isus, Ed. Metafora, Constanţa, 2006, p. 5-8.


DESPRE GH. DUMITRAŞCU

în Enciclopedii și dicţionare româneşti - selectiv

- Personalităţi publice – politice 1989-1992. Dicţionar, Editura Holding Reporter, Bucureşti, 1993, p. 67-68;
- Personalităţi publice-politice 1992-1994. Dicţionar, Editura Holding Reporter, Bucureşti, 1994, p. 59;
- Protagonişti ai vieţii publice, decembrie 1989 - decembrie 1994, vol. I A-F. Agenţia Naţională de Presă – Rompress, Bucureşti, 1994, p. 292-293;
- Senatul României, Legislatura 1996-2000, Bucureşti, noiembrie 1996, p. 96;
- Dicţionar personalităţi publice-politice 1996-1997, Editura Holding Reporter, p. 387.
- Piramida puterii. Oameni politici şi de stat, generali şi ierarhi din România (22 decembrie 1989 - 10 martie 2004, vol. 2, ProHistoria, București, 2004, p. 136;
- Dicţionar de personalităţi dobrogene, vol. 1, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2004, p. 109- 110.


în Enciclopedii străine

- Who’s Who in the Balkans 1997-1998, Delphi Publications, Athens 1997, p. 340;
- Who’s who în România, 2002, Pegasus Press, Bucureşti, 2002, p. 210;
- Enciclopedia personalităţilor din România. Enciclopedia biografică a femeilor şi bărbaţilor contemporani cu carieră de succes în România, Hubners Who’s Who, Nordlingen, 2006.


Activitatea ştiinţifică amintită în …- selectiv
Robert Deutsch, Istoricii şi ştiinţa istorică românească, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1969, cu 5 titluri; Bibliografia istorică a României, 1944-1969. Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1970, cu 6 titluri;
Bibliografia lucrărilor ştiinţifice a cadrelor didactice de la Institutul Pedagogic Constanţa (1861-1971), Constanţa, 1971, cu 21 titluri;
Bibliografia istorică a României ... 1969-1974 - cu 6 titluri;
Bibliografia istorică a României ...1974-1979 – cu 10 lucrări;
Bibliografia istorică a României ... 1979-1984 – cu 19 lucrări;
Bibliografia istorică a României ... 1984-1989 – cu 13 titluri;
Bibliografia istorică a României... 1989-1994 Editura Academiei Române, Bucureşti, 1996, 7 titluri;
Bibliografia istorică a României ... 1994-1999 – 21 titluri;
Bibliografia istorică a României ... 2002-2005 - 8 titluri;
Bibliografia lucrărilor ştiinţifice ale membrilor Institutului de Istorie din Cluj-Napoca 1920-2005/ întocmită de Veronica Turcoş, Felicia Hristodol, Gheorghe Hristodol, Editura Academiei Române, București, 2008, p. 115-118, 86 titluri.


OBSERVAŢIE FINALĂ

În „Monitoarele Oficiale” ale Parlamentului României, Dezbaterile Senatului şi Dezbaterile Camerelor Reunite, între iunie 1990 și decembrie 2000 se găsesc, între foarte multe intervenţii şi discursuri, reale contribuţii nu doar la istoriografie, ci şi în luminarea istoriei recente a României.

 

Sursa textelor selectate  Prof.Dr. Ligia Dima
                                     Pompiliu Comșa