Cafeaua este băutura care ne-a dat parfum dimineților grele de muncă și a fost o sursă de energie și inspirație pentru foarte mulți. Cu toate acestea, puțin dintre noi știm că această băutură aromată are o istorie fascinantă care se întinde pe secole întregi.

 

Astăzi dorim să vă ducem într-o aventură a cafelei, de la legendă la istorie până la influența sa asupra întregii lumi.

Legenda spune că un păstor singuratic, Kaldi, cu ale sale capre s-a aventurat în munții Abisinieni (Al-Habash) din regiunea etiopiană a Africii. Acolo a avut o descoperire foarte fascinantă atunci când caprele consumând boabele unui copac au devenit foarte energice și nu a reușit să le calmeze toată noaptea.
 

Secole mai târziu acele boabe au ajuns în lumea arabă, un Sufist Yemenit călătorind prin Ethiopia, frânt după călătoria sa a încercat și a descoperit secretul boabelor de cafea. Așadar cafeaua ajunge în lumea arabă, iar în 1414 apare prima scriere despre aceasta în Mecca.

Sufiții fierbeau aceste boabe și o foloseau pentru energia pe care o oferea, energie ce o consumau în ritualurile lor religioase. Oamenii din această regiune au dezvoltat tehnici de prăjire și preparare a cafelei, deschizând astfel drumul către ceea ce cunoaștem astăzi drept metoda tradițională de preparare a cafelei. Tot aici auzim pentru prima oară numele de Qahwa, o trunchiere a cuvântului qahhwat al-bun sau „vinul boabei”.

 

Cafeaua a fost subiectul unor dezbateri și controverse, în secolul XVI, fiind chiar considerată ”Haram” (interzisă) de către imami și lideri religioși, temându-se că efectele stimulative ale cafelei pătează rugăciunea și îi îndepărtează pe credincioși de la îndeplinirea obligațiilor religioase.

 

Plimbându-se într-o zi prin bazarurile din Yemen, unde mai puteai găsi așa ceva, Özdemir Paşa, guvernatorul Yemenului, a gustat această băutură și s-a îndrăgostit imediat de băutura interzisă. În anul 1543 auzind faptul că povestea acestei băuturi a ajuns până în Istanbul, a decis să călătorească el însuși și să o prezinte sultanului. Sultanul? Suleiman Magnificul!

 

Așa cum Özdemir Paşa presupunea, Sultanul Suleiman a devenit cel mai mare admirator al cafelei și a introdus-o în curtea sa regală. Cu toate că această băutură fusese considerată "haram" (interzisă) de către anumiți lideri religioși la acea vreme, Suleiman a ignorat această interdicție și a devenit un promotor al cafelei în rândul nobililor și a înțeles potențialul acesteia pentru stimularea minții și pentru conversații intelectuale. Mai mult decât atât, Suleiman a adus cafeaua în atenția haremului său, unde femeile au învățat arta preparării cafelei. Aceasta a transformat procesul de preparare a cafelei într-un ritual sofisticat și a introdus cafeaua în viața cotidiană a curții otomane. Astfel, cafeaua a devenit nu numai o băutură, ci și o expresie a rafinamentului și luxului din timpul domniei lui Suleiman Magnificul.

 

În anul 1554, în districtul Tahtakale din Istanbul, a fost deschisă prima cafenea din lume. Această cafenea a fost fondată de către doi antreprenori arabi, Kiva Han alături de Hakem și a devenit rapid un loc de întâlnire popular în oraș.
 

Astfel, cafeaua rămâne un tribut adus pasiunii omului pentru descoperire și inovație, o călătorie aromatică ce ne unește într-un singur răsfăț.