Exil

                  Alvaro Solís

 

Dacă m-aș ancora din nou în viața poporului,
în fiecare clipă aș simți pericolul unui naufragiu,

Dacă într-o zi m-aș putea întoarce în locul unde m-am născut

nu mi-ar plăcea să găsesc aceleași lucruri.
Să sosesc ca un străin fără ca nimeni să-l poată recunoaște
pe cel ce-am fost demult
pe cel care a plecat fără chef să se întoarcă să stea în locul de ieri.

Dacă într-o zi m-aș putea întoarce în locul unde m-am născut
de nerecunoscut, așezat să privesc
oamenii care n-ar putea să știe că sunt
cel care a plecat în ziua de ieri îndepărtată a tinereții.

Dacă într-o zi m-aș putea întoarce în locul unde m-am născut
să mă întorc cu adevărat, de acum pentru a trăi
și nu ca să mă gândesc
la peisajul îndepărtat al copilăriei, și nici pentru a gândi.

Dacă într-o zi m-aș putea întoarce în locul unde m-am născut
și să recunosc pământul ce m-a văzut crescând
să recunosc pământul ce mă va vedea murind.
Dacă
Dacă într-o zi
Dacă într-o zi m-aș putea
Dacă într-o zi m-aș putea întoarce
Dacă într-o zi m-aș putea întoarce să stau
Dacă într-o zi m-aș putea întoarce să stau în locul de ieri...

 

(din volumul La espina en la flor / Spinul din floare. Poeți mexicani contemporani. Traducere și note de Dinu Flămând și Maria Elena Răvoianu, Ed. Școala Ardeleană, 2016)