Cântecul de triumf al sufletului la poarta cerului

                                              (din poezia egipteană, sec.XIV î.Chr.)


De-acum eu Dumnezeu devin,
eu sunt Dumnezeu.
M-am sfârșit și m-am întors
iarăși la începuturi.
Eu sunt marele zeu, care din nimic se făcu,
și care din numele său creiă totul.
Timpul în scrum se prefăcu.
Eu sunt pasărea mare
care cântărește ce a fost și ce este.
Eu sunt ziua de ieri și ziua de mâne.
La cearta zeilor privesc
făcând rânduială.
Am părăsit cetatea,
eu sunt patria mea,
la tatăl meu eu sunt de-acum pentru totdeauna.
Obrazul răului s-a stins.
Păcatul nu este însușirea mea –
îl lăsai pe pământ.
Eu merg pe drumul nou
Atât de cunoscut mie, în patria cerului.
Pășesc prin poartă.
Întindeți-mi mâinile voi, tovarăși fericiți.
Eu sunt la voi.
Eu sunt în tatăl meu.

 

(din volumul patru milenii de poezie, traducere de Lucian Balga, Ed Humanitas, 2012)