43 de deputați și senatori ai Alianței pentru Unirea Românilor, în frunte cu senatorul Nicolae Vlahu au depus la Camera Deputaților în 23 decembrie 2025 un proiect de lege privind introducerea, în art. 271 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a abaterii disciplinare constând în „nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii”.

 

Nerespectarea deciziilor CCR, din nou abatere!

Proiectul prevede extinderea definițiilor de la eroarea judiciară și exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, astfel încât să cuprindă încălcarea deciziilor CCR și a RIL-urilor

Nerespectarea deciziilor Curții Constituționale a României și a celor de recurs în interesul legii pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea redeveni abatere disciplinară.


Amintim că această abatere disciplinară – prevăzută la art. 99 lit. ș) din vechiul statut (Legea nr. 303/2004) – nu a fost preluată de către fostul ministru al Justiției Cătălin Predoiu în noul statut (Legea nr. 303/2022).

Proiectul de lege al AUR stipulează nu doar reintroducerea abaterii disciplinare de mai sus, ci și extinderea definițiilor de la eroarea judiciară și exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, astfel încât aceste definiții să cuprindă încălcarea deciziilor CCR și a RIL-urilor.

Nu în ultimul rând, inițiativa de act normativ are în vedere extinderea de la 1 la 3 ani a termenului în care statul se poate îndrepta cu acțiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului găsit vinovat de eroare judiciară. Foarte important de precizat: proiectul de lege obligă statul român să se îndrepte cu acțiune în regres împotriva magistratului imediat ce statul a primit motivarea hotărârii prin care a fost obligat să plătească daune morale pentru eroarea judiciară. Cu alte cuvinte: secțiile CSM sunt eliminate din circuit, ele nemaifiind chemate să stabilească dacă acea eroare judiciară este sau nu imputabilă judecătorului sau procurorului în cauză.

În expunerea de motive, AUR susține că, „prin ansamblul soluţiilor propuse, proiectul consolidează respectarea Constituției, transformă mecanismele de răspundere existente în instrumente efective, fără a afecta independența justiției, fiind pe deplin compatibil cu Constituția României şi cu normele europene”.

 

 

Sursa: www.luju.ro