Lumea 

                               Charles Simic
                               (1938)

 

De parc-aș fi un arbore umbros
Pe-o stradă mărginașă, cu-o cafea.
Reclamă de neon la bere, cuvântul ,,rece” strălucind.
Amurg de vară.

Clientul singuratic, ce seamănă cu tata,
Se-apleacă pe o carte cu litere mărunte
Uitând cu totul de tânărul chelner
Care-l servește cu o cafea neagră.

Am un număr incalculabil de frunze 
Din care nici una nu freamătă.
Fiindcă suntem vrăjiți, mă gândesc.
N-avem nici o grijă pe lume.

 

(din volumul Cartea zeilor și a diavolilor. Traducere și prefață de Mircea Cărtărescu, Editura Paralela 45)