Migrație spre plus

                                                   Ion Roșioru
                                                   (1944-2021)


Pășesc în anotimpul femeilor frumoase
Ca un recrut dincolo de spațiul cazon –
Destinul meu cu zarul aruncă șase-șase
Apoi și-adapă caii-ntr-al clipei Rubicon!

Miresmele prin aer au foșnet de mătase
Iar mugurii pădurii pocnesc la unison
Când cucuveaua ceții ce mi-a iernat în oase
Allanpoesc îmi strigă: good bye, my dear John!

Fântâna dimineții țâșnind din orice floare
Strălimpezește-obrazul atâtui dor nespus
Și-n ceasul sfânt de triluri, de rouă și de soare

Sorb însetat căușul migrației spre plus
Și sunt un noaten care tot sângele și-l doare
Trăindu-și-l aievea în ciocârlie, sus!

 

(din volumul La țărmul grânelor, Editura Litera, 1988).