Ruben Dario 
(1867-1916)


Eu urmăresc o formă


Eu urmăresc o formă, dar pana mea n-o prinde;
boboc al cugetării ce-ar vrea să fie floare;
o simt pe buze ca un sărut ce-aprinde
a Vénerei din Milo ciuntită-mbrățișare.
Un șir de marmuri albe sub verzi palmieri se-ntinde;
mi s-a prezis că Zâna în față-mi va apare;
lumina doarme-n mine cu pene lăcrimânde
ca pasărea din lună-ntr-un lac cu unde clare. 
Și aflu doar cuvântul fugar, inițiere
melodică de flaut, ce-ntr-o clipită piere,
și visul, barcă-n spații, vâslind fără de grabă;
iar sub pervazul scumpei Frumoase Adormite,
suspinele fântânii curgând neistovite
și-al lebedei gât càndid, arcat, care mă-ntreabă.

 

(din volumul Versuri alese. Traducere și prefață de Ștefan Augustin Doinaș, Editura Pentru Literatură Universală, 1967).