Alfred Pagoni
(1890-1944)

 

Scrisoare

Eu te visasem un as printre toți așii
În al iubirii monstru-abecedar
Dar m'am ales cu spaima mea drept dar
De câte ori când vii, te poartă pașii
Păgân, la fel cum se iubesc apașii
Eu te-aș iubi la nemurire – dar –
Păcat că doarme un instinct murdar
În tine cel mai laș dintre toți lașii!
M' ai pângărit cu vorba și cu fapta
Încât m'ai coborât până la treapta
Apostolatului nepriceut
De-aceea-acuma la mijlocul vieții
Rămas-am sclava ta dintru început
Bătrână mult, în toiul tinereții...

 

(din volumul Zvon de gonng de bronz. Sonete. Tiparul ,,Oltenia, 1933).