Charles Moisse
(1910-1983)

 

Semne 

Abia deschis-am poarta de gratii – iaduri rele
Fantomelor vărgate-n regatul celor morți;
Abia-ncetară luptele crânene la porți.
Că iar și-ncearcă gura, departe, tunuri grele.

Cei ce privesc, în fine, în patrie spre sele,
Ne mai arată cețuri ce-ascund amare sorți,
Mai doarme încă pacea pe unde pașii-i porți
Și-n grajduri unii-așteaptă-nșăuați – jucând din piele.

Dar sub această sumbră-nserare așteptând
Tu știi să fii cu-aceia ce-l au pe mâine-n gând,
Scrii un poem, așteaptă că ora ta va bate.

Nu despera. Prin luptă renaști – fereastra ta
Curând o să se-aprindă. Așteaptă, nu pleca!
Fii treaz. Pândește, ascultă parola: Libertate!

 

(din Antologie de poezie belgiană de limbă franceză. Antologie îngrijită, tradusă și comentată de Radu Boureanu, Editura Minerva, 1968).