BOGAȚII DIN VIAȚA MEA (1)(1014)

Am parcurs școala vieții în mai multe etape. Sigur, bine e să o faci la timpul ei, în tinerețe! Asta-i regula jocului în toate.Toate la timpul lor! Dacă tot ai material didactic! Dar și mai târziu este bine....Paradoxal, școala vieții s-ar putea să îți fie de folos și la...școala morții! Ce folos îți mai poate aduce școala morții?! La cât de excentrici am devenit după atâta epidemie, nu mă mai miră nimic! Cu atâtea reguli pe cap de locuitor!

În vremurile îndepărtate ale tinereții mele, școala vieții era confundată cu școala profesională! Ținea loc de recomandare la însurătoare. “Băiatul are o bună pregătire profesională și școala vieții!” Adică o meserie. Pe atunci, șmecherii din această categorie nu zburdau în voie ca acum...Șmecher de șmecher era Nicu Ceaușescu. Cu care am fost la un pas să mă tamponez în zona ICIL, pe linia de tranvai pe unde el circula pe contrasens! Am și acum pe retină privirea lui rece, indiferentă, calmul cu care a evitat coliziunea! Nu a oprit. Și-a continuat liniștit drumul. Eu am tras pe dreapta și am așteptat preț de o oră apariția “cadrilor”, dar nu au venit nici până în ziua de astăzi! Singurul șmecher de șmecher care mai este în viață e Serghei, care știe să fie și “bagabont” și prinț în palatul lui de la Snagov! Serghei este, înainte de toate, un artist desăvârșit, dovadă că s-a conservat foarte bine. Șmecheria, ca și meseria, se fură! Dar se și perfecționează, altfel, rămâi în urmă la toate capitolele. Am fost la câteva petreceri de lux cu Serghei. Când spun “de lux” mă refer la valoarea și calitatea invitaților, la pregătirea lor, la rafinamentul lor. Serghei este o mașină de făcut poante, singurul căruia i se permite tacit să mai sară calul din când în când. În gașca din care face parte încă de pe vremea lui Ceaușescu, de necrezut, a rămas copilul alintat al trupei!

Eu am avut în familia mea un șmecher autentic de la care am furat puțin câte puțin...Era grec și chestia asta îi complexa pe toți! Inclusiv pe pescari și pe jucătorii de remi, pe care îi lăsa lefteri! Dar el se comporta normal și natural. Trecea cu ușurință de la muzică la poante și invers.

Am parcurs școala vieții, clasa seral, după 1990. Primul profesor: Traian Băsescu. De la el am învățat foarte multe lucruri practice de care însă nu am ținut cont...Nu am ținut cont și, acum, regret enorm! Prima regulă. Ca să nu devii slab, asta însemnând să nu ajungi să depinzi de alții, nu există prietenie! Fără sentimentalisme ieftine și inutile care te pot împinge repede și foarte ușor în prăpastie...Și, dacă ajungi pe fundul prăpastiei, o să constați un lucru. Vin toți, ca la grădina zoologică, să te vadă. Sunt cei care te-au împins în prăpastie și care își savurează opera! Se uită de sus la tine ca la un rateu al naturii! Nu te ating pentru că atinsul este interzis...Tu, de acolo,de pe fundul prăpastiei, nici nu te vezi! Repet. Nici nu te vezi! Doamne, câtă clarviziune la Traian Băsescu în legătură cu viitorul lui Adrian Năstase! Cum zicea? “Adriane, nici nu știi/Cât de mic începi să fii!” Și mic a rămas!

Dar să ne întoarcem la prăpastie. Au venit toți să te vadă, dar nimeni nu îți întinde o mână de ajutor! Șantajul sentimental este cel mai parșiv cu putință! Nici tu nu le ceri,pentru că știi că este inutil...Nici ei nu îți dau! Nu te mai aude nimeni! Se întâmplă să concurezi de unul singur pe un stadion și să treci linia de sosire al doilea...Eu m-am lăsat devorat vreme de peste 36 de ani de o iluzorie prietenie! Dacă ai chef de conversație, pune-ți singur întrebări pe același stadion compatibil doar cu ecou tău. ..

În relația cu Băsescu, am urcat treptele precum la fel de repede le-am și coborât! Dar am rezistat lângă el mai mult decât toți cei care se lăudau că vor ieși împreună la pensie! Mult mai mult decât toți cei au urmat după mine, fără a avea șarmul meu! Da, îi plăcea foarte mult să ieșim împreună în București sau la Constanța. La "Podul Băneasa" și la "Casa cu lei". Din când în când, când afla că trece Vadim Tudor pe acolo, la "Șarpele roșu". Aici aveau loc duelurile verbale dintre el și tribun.

Nu am ascultat de Băsescu și am pierdut mult în viață! El se hrănește doar cu sânge proaspăt! Nu vedeți ce chef de bătaie are tot timpul!!