Își picură focul trandafirul cenușiu

                                                  Mario Luzi

 

Își picură focul trandafirul cenușiu
foc smuls ce fumegă de ploaie
pe tencuiala zidurilor oarbe unde stinsa
pâlpâire a ochilor tăi își află reazemul.

 

Acum face larmă pe grele întinderi
de prundiș împrejmuirea de neliniște, strident
și calm piciorul tău întunecos a cărui rezonanță
se împletește cu lenta curgere a Cogitului.

 

Mâna pe rugurile veștede e o văpaie
pocnind în febra de sticlă abia vie,
în ochi îți lâncezește toamna și se înflăcărează
numai ca anul să poată din nou trăi.

 

(din volumul Poeme, traducere și cuvânt înainte de Dragoș Vrânceanu, Ed. Univers, 1971)