Crâșmărița

                        Vergiliu

 

Pune căiță grecească în cap crâșmărița Sirisca
Și pricepută-a mișca șolduri mlădii de crotal,
Saltă cu pașii pofticioși parcă beată în fumul tavernei,
Sprinten sub coate jucând bețele răsunător.
Ce folosești c-obosit o iei razna prin colbul de vară?
Cât mai de preț să te-ntinzi, patul stropindu-l cu vin!

 

Iată conac și polog înfrunzit, iată cupe și roze,
Fluier și liră; sub bolți, trestii umbresc răcoros.
Colo, cu-alint șopotește, în peștera menaliană,
Trișca de țară-nviind viersul în chip păstoresc.
Ici, e-adineaurea tras vinișor dintr-o bute smolită,
Ici, pârâuaș gâlgâind cu guralivu-i susur.

 

Iată șovârnu-nflorit cu potir vioriu strălucește,
Roșii cununi se-nsoțesc cu trandafirii gălbui,
Iar Achelois ne-aduse, culeși de pe neprihănite
Maluri de ape, și crini în coșulețe de mlăji.
Boțuri de caș se zbicesc pe-o leasă de papură, uite
Prune ca ceara belșug dintr-o tomnatică zi,
Mure-ncrușite de roșii, ciorchine, le guști și topite-s,
Și spânzurați de-al lor vrej castraveciori azurii.

 

Ai și castane, de-asemeni și mere în rumen ce place,
Pâine de lamură grâu, dragoste, vin cât poftești.
Zeul de pază al casei e-aici cu-a lui coasă de salce,
Vezi că-i, nu glumă, bărbat, totuși nu-i nime-ngrozit.
Vin slujitor al Cibelei, sleit de sudori măgărușu-i...
Cruță-l, măgarul, cum știi, este de Vesta iubit.
Greierii fac să răsune acum cu-allor cântec hugeacul,
Însăși șopârla acum șade într-un rece culcuș.
Fii înțelept și, culcat, cu pocalul de vară te-adapă
Sau să-ți aducă, de vrei, noul pahar de cristal.
Hai, ostenit, te-odihnește la umbra de viță și-n jurul
Capului îngreuiat leagă de roze mănunchi,
Tu, făt-frumos, culegând buzișoarele gingașei fete.
Cată vreunu-ncruntat? Piară! Asupra-i bestem!
Pentru o stearpă cenușă pătrezi miresmate buchete?

 

Sau poate-ai vrea să-ncununi lespedea de pe mormânt?
Adă deci zaruri și vin. Cine-n grijă-i de mâine, pustiei!
Moartea ne trage de-urechi: ,,Iute pe trai, sunt pe-aici!”

 

 

(din volumul Bucolice • Georgice, în românește din latină de Teodor Naum și D.Murărașu, Ed. Pentru Literatură Universală, 1967)