Seara

                    Misak Mețarenț

 

Să fiu această seară,
Și să ating în taină, trecătorii
Pe fruntea palidă,-n lumina orii,
Să fiu această seară.

 

Să fiu această seară
Ce zumzetă și cânt de bucurie-i,
O șoaptă necurmată a stihiei,
Să fiu această seară.

 

Să fiu această seară,
Și trandafirii de parfum să-i scutur,
Cortinele de aur să le flutur
Pe oameni astă seară.

 

Să fiu această seară
Cu dangătele-i care-n slava suie,
Ca-mbătătorul miros de tămâie,
Să fiu această seară.

 

Să fiu această seară
Ce din lumina inimii aprinde
Surcica stinsă-a fetei suferinde,
Să fiu această seară.

 

Să fiu această seară,
Cu valuri pe oceane, de mătase,
Cu melodii, miresme mângâietoare,
Să fiu această seară.


Să fiu această seară
Care-și răsfiră pletele-n tărie,
Dormind pe-a nopții pernă sidefie,
Să fiu această seară.

 

Să fiu această seară,
Înaltă, luminoasă,-a fiecărui,
Și aurul, și focul să mi-l dărui –
Să fiu această seară.


 

(din Antologie de poezie armeană clasică și contemporană, în românește de Dumitru M. Ion, Carolina Ilica și Haralambie Grămescu, Ed. Minerva, 1981)