Poemul zilei(85)
Versuri Saphice
Pierre de Ronsard
Ci vârsta și-al meu suflet slăbite-s de putere
Și arzătoare gânduri azi nu-mi mai fac plăcere,
Căruntu-mi cap de-acum nu vrea a se robi
Sub jugul de-a iubi.
În tânăra mea vreme soldat i-am fost iubirii,
Viteaz războinic, steagul i l-am sortit măririi,
Ofrandă pe altarul Venérei azi îl dau
Și-nfrânt eu mă predau.
Nu rabdă-a mea ureche cuvintele să știe:
Tu sângele, tu viața, tu sufletul mi-ești mie;
Iubiților cu vine fierbinți le-oi face loc
Că-n inimă au foc.
O altă pară pieptul vreau să mi-l încălzească;
Vreau să cunosc natura și taina ei cerească,
Vreau să cunosc eu lumea și-astrelor cărări,
Stări, preschimbări, plecări.
Deci rămâneți cu bine, voi, cântece, sonete,
Și elegii și ode și bahice cuplete,
Adio, tu, Iubire, să mergi altunde-i drept
Decât la mine-n piept.
Al meu mă vreau de-acuma, nu-al alteia anume;
Nu-i mai închin de astăzi, visări, oftări sau glume;
Cum trebuie cerca-voi, făr' de-a mă chinui,
A prea mă mulțumi.
Căci pasărea din cușcă, oricât e de-ngrijită,
Zăbrelele va rupe, să zboare prea grăbită,
Iar lanțurile minții cu mult mai greu se rup
Decât cele de trup.
Iubirea ta îmi fuse supremă fericire,
Și fală deopotrivă îmi fu a ta iubire;
Cât voi avea suflare, da, cât voi mai trăi,
De ea mi-oi aminti.
Cu vârsta mea Iubirea nici că se mai împacă,
Natura mă oprește și astăzi să-mi mai placă
Și a lupta-mpotrivă-i, înseamnă că vreu eu
Să-nfrunt pe Dumnezeu.
(din volumul Antologie lirică, alcătuirea, traducere și studiile de Alexandru Rally, Editura Pentru Literatură Universală, 1967)
