Răvaș

                                Manuel José Othon
                                (Mexic)

 

Pe-altarul tău am ars ultimul foc
și-am desfoiat târzii-mi trandafirii;
și unde temple înălțam iubirii,
pustiuri de nisip rămân în loc.

În suflet vream să-ți stau ca-ntr-un-ghioc,
dar trec prin dezolarea pustiirii,
și cum gândesc la destrămarea firii
mă doare și-i pun gândului obroc.

Sfârșit e totul. Frământări? Doar umbră;
tu nu duci suferința-n trena sumbră,
nici gustu-amar al lacrimii din plânsu-mi.

În mine-i un dezastru fără nume,
eu, spaima umbrei port în gând, prin lume,
și un dezgust cumplit de mine însumi.


(traducere de Radu Boureanu)

 

(din volumul Jerusaldo. Antologia poeziei latino-americane, Editura Pentru Literatură Universală, 1961)