Iluzii pe cont propriu

                                      Carmen Firan

 

Aș vrea să știu, să pot mărturisi
ceva cu totul și cu totul personal,
să mă las alungat pentru a mă putea furișa
înapoi prin transparența cuvintelor,
sunt poate doar plictisit de fugă
timpului avar în dimineața prea obișnuită
cu gustul lucrurilor mari,
eu n-am trecut,
sigur n-am trecut de linia interzisă,
un soldat nepereche
tot exersez respirația pe cont propriu,
zâmbetul de afiș, moartea prin apartenență
prea lipsit de orgoliu mă las înălțat
deasupra turlelor și nu cad,
uite că nu cad.


(din volumul Iluzii pe cont propriu. Editura Scrisul Românesc, 1981)