25 martie 1922. Cernavodă. Un ofițer cu acces la grenade, o iubire trădată și un plan atât de prost conceput, încât istoria l-a păstrat ca lecție de umilință pentru eternitate

Ziarul „Dobrogea Jună" a consemnat totul, cu litere de-o șchioapă, pe prima pagină. Noi l-am redescoperit pentru tine.

𝗡𝘂 𝗲 𝗳𝗶𝗰𝘁̦𝗶𝘂𝗻𝗲. 𝗘 𝗗𝗼𝗯𝗿𝗼𝗴𝗲𝗮 𝗿𝗲𝗮𝗹𝗮̆.


       Pe meleagurile dobrogene au avut loc întâmplări care ar putea rivaliza fără probleme cu scenarii de filme de acțiune americane contemporane, doar că, în loc de efecte speciale și cascadori profesioniști, avem oameni reali, pasiuni necontrolate și decizii... catastrofal de neinspirate. O astfel de istorisire este consemnată de ziarul „Dobrogea Jună” în numărul din 𝟐𝟓 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟐𝟐 și ne arată că viața bate filmul, dar uneori o face cu un umor negru greu de ignorat.
Publicația consemnează, pe prima pagină, sub un titlu cu litere de-o șchioapă, o tragedie petrecută la Cernavoda, ai cărei protagoniști au fost sublocotenentul I. Georgescu, șeful depozitului de muniții local, și Elena Popa, cea alături de care bărbatul trăise o poveste de dragoste. „𝑈𝑛 𝑜𝑓𝑖𝑡̗𝑒𝑟, 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑐𝑒 𝑠𝑒𝑑𝑢𝑐𝑒 𝑝𝑒 𝑜 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑒𝑛𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑓𝑎𝑟𝑚𝑎𝑐𝑖𝑒 𝑠̗𝑖 𝑡𝑟𝑎̆𝑖𝑒𝑠̗𝑡𝑒 𝑐𝑢 𝑒𝑎 𝑖̂𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑢𝑏𝑖𝑛𝑎𝑗 𝑝𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑖 𝑎𝑛𝑖, 𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑎 𝑜 𝑖̂𝑛𝑑𝑒𝑝𝑎̆𝑟𝑡𝑎, 𝑣𝑜𝑖𝑛𝑑 𝑠𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑠𝑐𝑒𝑛𝑒𝑧𝑒 𝑢𝑛 𝑎𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡, 𝑚𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑎̆𝑧𝑎̂𝑛𝑑 𝑣𝑖𝑐𝑡𝑖𝑚𝑎̆ 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑒𝑖 𝑙𝑢𝑖 𝑚𝑖𝑠̗𝑒𝑙𝑖𝑖”, dezvăluie autorul articolului, subliniind că „𝑖̂𝑚𝑝𝑟𝑒𝑗𝑢𝑟𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠-𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠 𝑛𝑒𝑛𝑜𝑟𝑜𝑐𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑡𝑖𝑛𝑑 𝑜 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑟𝑖𝑒𝑟𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑎𝑚𝑎̆𝑛𝑢𝑛𝑡̗𝑖𝑡𝑎̆ 𝑎 𝑓𝑎𝑝𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑢 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑒𝑑𝑎𝑡-𝑜”.
Cei doi s-au cunoscut în timpul campaniei militare din Ardeal, pe când el era plutonier, iar ea studentă la farmacie. Inițial, povestea lor părea desprinsă dintr-un roman: s-au logodit pe front, ea l-a urmat „pe tot drumul pe unde avea de trecut cu regimentul”, iar apoi și-au cumpărat o casă la Buzău. Situația se schimbă după ce militarul este mutat la Cernavodă. „𝐴𝑐𝑖 𝑓𝑎̆𝑐𝑢 𝑜 𝑛𝑜𝑢𝑎̆ 𝑐𝑢𝑛𝑜𝑠̗𝑡𝑖𝑛𝑡̗𝑎̆ 𝑠̗𝑖, 𝑐𝑢𝑚 𝑖̂𝑖 𝑠𝑢𝑟𝑎̂𝑑𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑜 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑢𝑛 𝑟𝑜𝑠𝑡 𝑑𝑒 𝑧𝑒𝑠𝑡𝑟𝑒 𝑖𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑎𝑙𝑡𝑎 𝑖̂𝑙 𝑎𝑝𝑎̆𝑠𝑎 𝑜 𝑝𝑙𝑖𝑐𝑡𝑖𝑠𝑒𝑎𝑙𝑎̆, 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑐𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑡̗𝑖𝑛𝑢 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑐𝑎𝑠𝑒 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡 𝑡𝑖𝑚𝑝, 𝑠𝑓𝑎̂𝑟𝑠̗𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑎 𝑐𝑎̆𝑢𝑡𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑓𝑎𝑐𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎 𝑖̂𝑛𝑐𝑢𝑟𝑐𝑎̆𝑡𝑢𝑟𝑎̆ 𝑠̗𝑖 𝑠𝑒 𝑠̗𝑖 𝑐𝑎̆𝑠𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑙𝑒𝑔𝑖𝑡𝑖𝑚 𝑐𝑢 𝑐𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑎 𝑑𝑜𝑢𝑎. 𝐷𝑒 𝑎𝑙𝑡𝑓𝑒𝑙 𝑎𝑐𝑢𝑚 𝑒𝑟𝑎 𝑜𝑓𝑖𝑡̗𝑒𝑟”, se arată în ziarul constănțean.
Din acest punct, situația alunecă rapid din romantism în melodramă: femeia este izgonită la Sinaia, se întoarce, se aruncă din tren la Cernavodă. Supraviețuiește cu răni ușoare, iar după ce se recuperează, este izgonită din nou. Rănită sufletește, încearcă să-l atace pe ofițer cu vitriol. La rândul lui, I. Georgescu o împușcă și, din nou, o trimite la Constanța. Prinsă între iubire și trădare, Elena Popa se întoarce la Cernavodă, moment în care are loc un final tragic care consternează.
Pentru a scăpa definitiv de cea care i-a fost consoartă, sublocotenentul pune la cale un atentat. Își procură două grenade, iar în toiul nopții, îmbrăcat în cămașă de noapte, ia unul dintre dispozitive pentru a-l arunca în curtea imobilului, gândind să pună atentatul pe seama Elenei Popa. Realitatea nu respectă însă scenariile prost scrise. Fatalitatea a făcut ca focosul să se atingă de clanța ușii, iar grenada a explodat înainte ca bărbatul să o poată arunca. Rezultatul a fost teribil: brațul și un picior i-au fost smulse și a fost rănit grav la cap. „𝑇𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝑠𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙, 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑡𝑟𝑒𝑖 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑐ℎ𝑖𝑛𝑢𝑟𝑖 𝑔𝑟𝑜𝑎𝑧𝑛𝑖𝑐𝑒 𝑒𝑙 𝑖̂𝑠̗𝑖 𝑑𝑎̆𝑑𝑢 𝑠𝑓𝑎̂𝑟𝑠̗𝑖𝑡𝑢𝑙 – 𝑐ℎ𝑒𝑚𝑎̂𝑛𝑑 𝑑𝑒 𝑎𝑠𝑡𝑎̆𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑚𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑝𝑒 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖𝑎 𝑖̂𝑛𝑠̗𝑒𝑙𝑎𝑡𝑎̆, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎-𝑖 𝑐𝑒𝑟𝑒 𝑖𝑒𝑟𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑢𝑟𝑚𝑎̆. 𝑁𝑒𝑣𝑖𝑛𝑜𝑣𝑎̆𝑡̗𝑖𝑎 𝑠𝑒 𝑟𝑎̆𝑧𝑏𝑢𝑛𝑎𝑠𝑒 𝑐𝑟𝑢𝑑”, încheie autorul articolului.
În concluzie, se poate spune că, uneori, viața nu doar că bate filmul, ci îl rescrie cu finaluri atât de absurde, încât niciun scenarist nu ar avea curajul să le propună...

***

Pe 𝟐𝟓 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 este celebrată 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐆𝐫𝐞𝐜𝐢𝐞𝐢, sărbătoare cu o profundă semnificație istorică și spirituală. La Constanța, oraș cu o veche și constantă prezență a comunității grecești, acest moment a fost consemnat de-a lungul timpului ca o expresie a conviețuirii multiculturale româno-elene. Manifestările dedicate acestei zile au inclus, în mod constant, oficierea unui Te Deum la Biserica „Metamorphosis”, eveniment reflectat în presa vremii. Astfel, ziarul „Dacia”, în ediția din 29 martie 1927, menționa că „𝑙𝑎 𝑏𝑖𝑠𝑒𝑟𝑖𝑐𝑎 𝑒𝑙𝑙𝑖𝑛𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑙𝑜𝑐𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑎 𝑎𝑣𝑢𝑡 𝑙𝑜𝑐 𝑣𝑖𝑛𝑒𝑟𝑖 𝑢𝑛 𝑇𝑒-𝐷𝑒𝑢𝑚, 𝑖̂𝑛 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡̗𝑎 𝑑-𝑙𝑢𝑖 𝐽𝑒𝑎𝑛 𝐹𝑟𝑖𝑑𝑎𝑠 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑢𝑙 𝑒𝑙𝑖𝑛, 𝑐𝑢 𝑜𝑐𝑎𝑧𝑖𝑎 𝑎𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑖𝑛𝑑𝑒𝑝𝑒𝑛𝑑𝑒𝑛𝑡̗𝑒𝑖 𝐺𝑟𝑒𝑐𝑖𝑒𝑖”, ceremonia fiind urmată de o recepție la consulatul elen.
În același registru, publicația consemna în numărul din 4 aprilie 1929 desfășurarea unui Te Deum în prezența consulului Greciei, N. Bistis, a președintelui comunității elene, G. Papazoglu, precum și a autorităților române, printre care subprefectul V. Repezeanu și primarul Francisc Sachetti. Programul a continuat cu o recepție la consulat, în cadrul căreia au fost susținute alocuțiuni privind semnificația zilei. „𝑈𝑛 𝑐𝑜𝑟 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑡𝑖𝑛𝑒𝑟𝑒𝑡 𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑜𝑛𝑎𝑡 𝑖𝑚𝑛𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑛𝑎𝑡̗𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛 𝑠̗𝑖 𝑔𝑟𝑒𝑐, 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑒𝑟𝑏𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎 𝑙𝑢𝑎𝑡 𝑠𝑓𝑎̂𝑟𝑠̗𝑖𝑡”, consemna publicația.

 

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐈𝐚𝐧𝐢 𝐀. 𝐁𝐮𝐥𝐚𝐥𝐢𝐝𝐢𝐬 – 𝐀𝐧𝐭𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐧𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐏𝐨𝐦𝐩𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐅𝐮𝐧𝐞𝐛𝐫𝐞, 𝐒̗𝐨𝐬𝐞𝐚𝐮𝐚 𝐄𝐭𝐞𝐫𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̗𝐢𝐢 𝐧𝐫.𝟏𝟎, 𝐒𝐢𝐜𝐫𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐞𝐭𝐚𝐥, 𝐬𝐭𝐞𝐣𝐚𝐫 𝐬̗𝐢 𝐛𝐫𝐚𝐝 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐥𝐮, 𝐂𝐎𝐑𝐎𝐀𝐍𝐄 𝐬̗𝐢 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬𝐨𝐫𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐦𝐨𝐫𝐦𝐚̂𝐧𝐭𝐚𝐫𝐞. 𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐚̆𝐭𝐞𝐧𝐢, 𝐬𝐢𝐜𝐫𝐢𝐞 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐥𝐞. 𝐒𝐞 𝐠𝐚̆𝐬𝐞𝐬𝐜 𝐥𝐚 𝐁𝐢𝐫𝐨𝐮𝐥 𝐏𝐨𝐦𝐩𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐅𝐮𝐧𝐞𝐛𝐫𝐞. 𝐄𝐭𝐞𝐫𝐧𝐢𝐭𝐚̆𝐭̗𝐢𝐢 𝟏𝟎. (𝟏𝟗𝟐𝟒)

Sursă foto: Florentina Bozîntan
https://minac.ro/25-martie-poveste-de-iubire-incheiata.../